În urmă cu câteva săptămâni, președintele american Joe Biden și președintele chinez Xi Jinping s-au întâlnit la San Francisco. Pe lângă numeroasele crize internaționale, cu siguranță un rol în stabilirea întâlnirii l-a jucat și tema tehnologiei AI. În timp ce SUA vor să încetinească dezvoltarea Regatului de Mijloc, China este angajată în propria strategie de dezvoltare AI, inclusiv LLM (Large Language Model).
În China, rezultatele LLM, inteligența artificială generativă, trebuie să fie în concordanță cu obiectivele socialiste ale Partidului Comunist. Rezultatele permise sunt doar cele care au conținut socialist sau care nu contrazic ideile socialiste. China are propria strategie AI. Algoritmii de recomandare care sugerează conținut utilizatorilor în rețelele sociale, pe site-uri web și în chat-uri trebuie să îndeplinească și cerințele Partidului Comunist.
Potrivit multor analize, China a descoperit rapid oportunitățile oferite de AI - în sectorul serviciilor publice, dar și în industrie, obținând o productivitate mai mare.
„Dar guvernul și-a dat seama rapid că există algoritmi care pot mobiliza oamenii”, explică Rebecca Arcesatis de la Institutul Mercator pentru Studii Chineze.
Ei vor să prevină acest lucru. Guvernul chinez are un cuvânt de spus atunci când platformele de internet dezvoltă și implementează algoritmi. Astfel că Arcesatis și echipa ei, experți pentru piața chineză, sunt la mare căutare. Industria și politicienii au nevoie de ajutor.
Spre deosebire de multe țări europene, China acordă prioritate subiectului inteligenței artificiale în planurile sale politice și sociale - urmată îndeaproape de open source și robotică. Statul investește miliarde, companiile primesc granturi dacă efectuează cercetări în domeniul AI și dezvoltă produse care rezolvă probleme industriale reale, cercetătorii scriu o lucrare AI una după alta, iar universitățile și companiile solicită un număr mare de brevete. Unii observatori occidentali vorbesc despre o strategie agresivă de brevetare.
„Încearcă să breveteze totul în sectorul AI, suprasolicită oficiile de brevete și urmărește o strategie foarte agresivă”, explică un manager din industrie. Acest lucru nu este ilegal, dar multe companii europene mai mici și inovatoare îl văd ca o problemă. Ei se plâng că Europei nu numai că îi lipsește o strategie pentru inteligența artificială, ci și o strategie de brevetare.
Revenind la China, Arcesatis explică: „Ne confruntăm cu un val de companii noi dezvoltate pe domeniul AI”. În 2022, companiile chineze au strâns mai mulți bani privați în domeniul AI decât companiile din Europa sau Marea Britanie. SUA este lider în ceea ce privește investițiile, dar China o ajunge din urmă. Cu toate acestea, strategia AI a Chinei este, de asemenea, una foarte politică. Tehnologia AI ajută industria, făcând Regatul de Mijloc și mai competitiv, dar și pentru armată AI este o tehnologie cheie, fiind un factor esențial pentru modernizarea acesteia. Prin urmare, AI joacă, de asemenea, un rol important în ambițiile geopolitice ale Chinei – poate și datorită cercetării europene?
Europa și, mai ales, SUA sunt îngrijorate. Relațiile dintre SUA și China sunt strânse în domeniul cercetării AI. De asemenea, peste 100 de laboratoare din Europa lucrează împreună cu cercetători chinezi. Aceasta presupune aplicații industriale AI, cercetare de bază, teoria AI și procesarea limbajului natural.
Există, de asemenea, o cooperare importantă în cadrul publicațiilor științifice. După SUA, cel mai mare partener al oamenilor de știință chinezi este Regatul Unit. Cu toate acestea, universitățile europene și americane sunt preocupate de cooperare. Este o chestiune de securitate națională și de respectare a drepturilor omului – spre exemplu apare întrebarea dacă drepturile omului în China sunt încălcate de cercetările din Europa sau din SUA. Unde ajung rezultatele, cine le folosește și cum? Politicienii sunt chemați să creeze reguli noi. Și companiile își pun, de asemenea, întrebarea: IT-ul și informatica sunt apolitice?
Potrivit analiștilor, în ultimul timp a existat o scădere a cooperării în cadrul publicațiilor științifice ale cercetătorilor americani și chinezi, dar acest lucru s-ar putea datora și COVID-19. Totuși, tensiunile dintre SUA și China sunt reale. Unii cercetători chinezi au părăsit SUA, declară Arcesatis, iar Beijingul este foarte mulțumit de acest lucru. Suveranitatea digitală era deja în fruntea agendei politice la începutul anilor 2000. Guvernul chinez a văzut pericolul dependenței de SUA în sectorul IT. A fost creat un ecosistem open source separat, iar interzicerea Android a dat dreptate chinezilor. Astăzi, nicio unitate GPU nu trece de granița chineză, echipamentele ASML de ultimă generație necesare urgent sunt în porturile europene și nu pot fi exportate.
Guvernul SUA a oprit exportul importantei infrastructuri AI. Acum, cipurile sunt călcâiul lui Ahile al Chinei în domeniul AI. Cercetătorii lucrează la alternative, combină și dezvoltă propriile lor cipuri sau lucrează la aplicații AI care se descurcă cu mai puțină putere de calcul - un bypass GPU, ca să spunem așa. Cercetările în domeniul LLM-urilor cresc și în China - cu condiția ca rezultatele obținute să prezinte un conținut acceptabil din punct de vedere al doctrinei socialiste. Poate funcționa astfel? În anii 1990, observatorii occidentali au spus că China nu va reuși niciodată să devină o națiune digitală fără un internet gratuit. S-a dovedit că au greșit foarte tare. Ce trebuie să învețe Europa? Companiile și cercetătorii trebuie să înțeleagă mai bine ecosistemul chinez al inovației: cum lucrează împreună laboratoarele, cercetătorii, companiile, partidul și autoritățile de securitate, unde sunt conexiunile, cum se dezvoltă ecosistemul și unde sunt pericolele care pândesc cercetătorii și antreprenorii. Soluțiile nu pot fi date doar de cei implicați în cercetare. Politicienii sunt chemați să ofere linii directoare și clarificări. Chinezii ne cunosc foarte bine sistemul, spune Arcesatis, iar Europa încă știe prea puțin despre China. (sursă: Hannover Messe).
