Condiţii necesare pentru o transformare digitală de succes (III)

Inteligența și conștiința de sine constituie, fără îndoială, avantaje fantastice pentru supraviețuirea speciei noastre pe termen lung. De fapt, am putea spune că prin aceste atribute suntem specia înzestrată cu cele mai performante trăsături adaptive de pe planetă. Aceste trăsături vin cu un preț, iar prețul este că nu putem trăi cu noi înșine dacă nu suntem mulțumiți de ceea ce facem și de felul în care ne comportăm. A fi lipsit de orice scrupule și a trăi ghidat doar de obiectivul de a izbândi cu orice preț în viață este greu, dacă nu imposibil, de îndurat pentru un om cu un profil psihologic normal, aceasta se numește conștiință morală, care ne constrânge să nu fim atât de adaptabili pe cât am putea să fim.

„Poate că ar fi mai înțelept să înlocuim sloganul „Fii adaptabil” cu „Fii flexibil”, ar fi mai aproape de ceea ce putem fi fără să ne punem de-a curmezișul propriei naturi. Fii flexibil, adică nu fi încăpățânat și rigid, ascultă-i și pe ceilalți și învață mereu ceva nou, ține pasul cu lumea. Căci lumea noastră, lumea omenilor, este la fel de dinamică și schimbătoare ca natura. Schimbările din natură sunt guvernate de legile naturii, iar acestea nu se schimbă niciodată decât odată cu refacerea lumii din temelii, în vreme ce schimbările din lumea noastră sunt guvernate, mai presus de toate, de propria noastră imaginație. Iar aceasta este cu adevărat o resursă inepuizabilă". - [545] Laurențiu STAICU: A fi sau a nu fi adaptabil? 

„Limba IA este o limbă omenească simplificată strategic, în așa fel încât instalațiile să poată îngur­gita informația. Dar pe măsură ce IA se diversifică și nuanțează, limbajele inculcate devin mai sofisticate, mai nuanțate, chiar dacă nu brusc, ci treptat. E un pro­gres logic, dată fiind competiția în domeniul tehnolo­giei extreme, rivalitățile cu miză financiară, dar și cognitivă. În măsura în care programatorii inculcă un limbaj uman instalațiilor, acestea sunt mimetice într-un fel aseptic: imită și sunt clone lingvistice până la un punct, acel punct de unde intervine o neclaritate, o obscuritate ori chiar o absurditate care face ca IA să nu poată vorbi exact ca un om. Programăm și modelăm instalațiile artificiale, dar în același timp ne autoprogramăm pentru un viitor obscur. 

Sunt Inteligențele Artificiale niște monștri? În vremea de acum, termenii de monstru și de mon­struozitate (ori calificativul monstruos) au deve­nit lacși, există o lejeritate în a-i aplica asemenea unei ștampile sau tinichele de coadă. Calificativul monstruos este impropriu dacă e aplicat mecanic Inteligențelor Artificiale. Balanța oarbă a Justiției ar avea vreun rost în acest caz în care avocatul și procurorul negociază un viitor abscons? Sau e mai sănătos să-l ascultăm pe Ecleziast (carte din Vechiul Testament atribuită Regelui SOLOMON), care ar putea da un răspuns și la chestiune aproblematică și problematizantă a Inteligențelor Artificiale (oare?!): 

1. Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer. 

2. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești și vreme să culegi ceea ce ai sădit. 

3. Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărâmi și vreme să zidești. 

4. Vreme este să plângi și vreme să râzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești. 

5. Vreme este să arunci pietre și vreme să le strângi; vreme este să îmbrățișezi și vreme este să fugi de îmbrățișare. 

6. Vreme este să agonisești și vreme să prăpă-dești; vreme este să păstrezi și vreme să arunci. 

7. Vreme este să rupi și vreme să coși; vreme este să taci și vreme să grăiești.

8. Vreme este să iubești și vreme să urăști. Este vreme de război și vreme de pace”. [546] Ruxandra CESEREANU: Limba IA 

„Cel mai probabil scenariu al sfârșitului lumii nu are legătură cu schimbările climatice.”- a conchis o recentă analiză a Institutului Forcasting Research. 

Potrivit analizei, realizată de un grup de oameni de știință și de experți în diferite domenii, în tim­pul celor cinci pericole care ar amenința omeni­rea, schimbările climatice s-ar afla pe ultimul loc, devansate fiind de un posibil război nuclear și de pandemii. Pe primul loc, cea mai mare calamitate de care ar trebui să ne temem este Inteligența Artificială și tehnologiile digitale derivate. 

„Tehnologia care facilitează Inteligența Artificială poate fi o armă folosită cu rele intenții, care s-ar răspândi în întreaga lume și n-ar mai putea fi oprită, ceea ce o plasează pe primul loc, fiind cea mai mare amenințare pentru supraviețuirea omeni­rii.", conchide studiul. 

Dar tehnologiile care ne ușurează viața ne și slăbesc. Conform unor cercetări de la Universitatea Cambridge, corpurile umane au devenit mult mai fragile, odată cu invențiile care au înlocuit activitățile fizice. Oasele picioarelor au suferit o scădere a „mobilității și densității”, în special în rân­dul bărbaților. De-a lungul timpului, structura oaselor picioarelor umane s-a schimbat din cauza activității fizice mult mai puțin intense. Schimbările corporale cauzate de invenții care au ușurat activitatea fizică au fost însă echilibrate de dezvoltarea intelectului. Deși rezistența fizică a oamenilor a scăzut în epoca modernă, capacitatea mentală de a găsi soluții con­tra acestor pericole a crescut.

Scăderea forței fizice este cauzată de schimbările obiceiurilor în rândul copiilor, predispuși în zilele noastre la sedentarism (dr. Sandercock, interviu în The Guardian). Problema apare însă atunci când sedentarismul este combinat cu consumul în exces al tehnologilor digitale, un obicei care își pune amprenta și asupra slăbirii psihicului uman. Digitalizarea a avut un impact negativ și asupra creierului. Diferiți cercetători au constatat că uti­lizarea tehnologiei digitale poate avea un impact negativ asupra funcționării cognitive, inclusiv asupra atenției, memoriei și creativității, remarcând, de asemenea, că utilizarea excesivă a tehnologiei digitale poate duce la pro-bleme emoționale, cum ar fi depresia și anxietatea. Cercetătorii mai afirmă că acestea sunt cauzele unei proaste gestionări a tehnologiilor digitale, pe care oamenii s-au obișnuit să le folosească mai ales în zona de „distracție”, ignorând atuurile educaționale.

„( ) există numeroase dovezi care demonstrează că traversăm o criză în privința atenției și concentrării, ceea ce le provoacă probleme și altor persoane, și propriilor noștri copii, nouă, tuturor, ca societate. Nu doar atenția la nivel individual are de suferit, ci atenția colectivă; traversăm o criză în ansamblu, însă important este că, odată ce înțelegem ce se întâmplă, începem să căutăm soluții (). Trebuie să ne îndepărtăm de această problemă a distragerii atenției, doar că nu e chip să te eliberezi, pentru că e pretutindeni în jurul nostru ().

Există dovezi științifice în legătură cu 12 factori care pot fie îmbunătăți, fie slăbi atenția. Nu-ți scade atenția, ci îți este furată de niște forțe extrem de influ­ente (). Trebuie să înțelegi ceva despre creierul omului, mai presus de toate: te poți gândi conștient doar la un lucru, cel mult două în același timp. Atât. Este o limitare fundamentală a creierului uman – afirmă pro­fesorul Earl MILLER de la MIT (). Nu poți face mai mult de un singur lucru odată, doar sari foarte rapid de la o îndeletnicire la alta. Când încerci să faci mai mult de un lucru odată, doar sari foarte rapid de la o îndeltnicire la alta (). Dovezile arată clar: efectuezi toate lucrurile pe care încerci să le faci cu mult mai puțină competență, faci mai multe greșeli, ții minte mai puțin ce anume trebuia să faci, ești mult mai puțin creativ (). 

La compania de componente IT Hewlett Packard s-a făcut un studiu pe proprii angajați, pe care i-au separat în două grupuri. Celor din primul grup li s-a indi­cat să-și îndeplineacă în continuare sarcina, oricare ar fi ea, fără să se întrerupă. Celor din al doilea grup li s-a spus să-și îndeplinească sarcina atribuită, oricare ar fi ea, și să răspundă și la e-mailuri și la apeluri. Ambele grupuri au fost monitorizate de oameni de știință, iar la final s-a măsurat coeficientul de inteligență din ambele grupuri. Grupul care nu s-a întrerupt a avut, în medie, cu 10 puncte mai mult la scorul IQ decât grupul care s-a întrerupt din activitate ().

De aceea profesorul MILLER spunea că trăim într-un tumult perfect de degradare cognitivă din cauză că suntem întrerupți tot timpul. Este unul din cei 12 factori. Dintr-un studiu al Universitatății din Oregon s-a aflat că, dacă te între-rupi, îți ia, în medie, 23 de minute, să revii la nivelul de concentrare dinaintea întreruperii, dar mulți dintre noi nu ajung la acele 23 minute, ne preocupăm permanent de altceva, de aceea lucrăm la un nivel cognitiv redus, ceea ce constituie o schimbare de dată recentă (). 

Atunci când respirăm aer poluat, inspirăm și fier, care merge direct în creier. Drept rezultat, ni se inflamează creierul - mulți dintre noi pățesc așa ceva. Există dovezi extrem de grăitoare că ne afectează grav capacitatea de a ne concentra și de a fi atenți. Copiii care merg la școală în zone poluate sunt mult mai puțin atenți decât elevii din zonele mai puțin poluate (). Cercetători în domeniul poluării din Franța (profesor Barbara DEMENEIX) au afirmat că nu este posibil să ai un creier normal în zilele noastre din cauza expunerii noastre la atât de multe substanțe poluatoare din mediu. ( ) De aceea practici lente, pre­cum meditația, tai-chi și yoga îmbunătățesc atenția, pe când practicile rapide o reduc (profesor Sunna LELAND, Universitatea din Copenhaga) ().

Oamenii care lucrează în Silicon Valley se simt vinovați în privința aparatelor pe care le-au dezvoltat (este vorba de telefoane inteligente ș.a. asemenea). Unul dintre ei se simțea cumplit de vinovat. Acel profesor a renunțat la scurtă vreme la profesia lui și a devenit unul din cei mai respectați experți în filosofia atenției ai momentului (). Mulți specialiști din Silicon Valley vorbesc despre efctul negativ al tehnologiei. Dacă deschideți TikTok, FaceBook sau Twitter vă distrage atenția în două moduri.” [515] Cristian PĂTRĂȘCONIU în dialog cu Johann HARI: Ce sunt „hoții de atenție”... 

NOTĂ: Voi încerca să dezvolt mai multe idei/ constatări ale lui Johann HARI din cartea publicată relativ recent: Hoții de atenție; De ce nu te poți con­centra; Editura TREI, Psihologia Pentru Toți, 2022.

NOTE: 

• Recent, în CHINA, se preconizează folosirea telefoanelor inteligente de către copii la maximum două ore pe zi!. 
• Pe de altă parte, rolul educațional al televiziunilor s-a transformat în ațâțarea tinerilor spre activități care nu au nimic de-a face cu activitățile productive, iar pe de altă parte dau exemple care produc iluzia dobândirii de produse, bunuri, a bunăstării (lene, mai ales!), fără a fi nevoiți să studieze, să muncească. 
• Privitor la viața persoanelor publice care (se fac că) conduc a pus cineva problema sănătății mentale/integrității psihice, a pregătirii profesio­nale și a experienței acestora, înainte de promovarea în funcții (bine plătite) din administrația de toate nivelurile???

„Ușurința cu care elevii au acces la răspunsuri ale unor exerciții, folosind forme ale AI” ignoră faptul că, din cauza acestei facilități, ei nu învață exercițiul. Elevii tind să fie rapid mulțumiți de rezultatul astfel obținut și scurtcircuitează învățarea și formarea mecanismelor gândirii critice, luând lucrurile de-a gata, nemaiobosindu-se să le filtreze". () „modul de videoconferință ar putea să nu fie neapărat cel mai bun" – declară pe site-ul canadian La Presse, profe­sorul Guillaume DUMAS, Universitatea din Montréal. 

„Dovezi științifice care să lege tehnologia digitală de declinul abilităților noastre intelectuale nu există." – profesor Tony CHEMERO, Universitatea din Cincinnati. 

Privind invocarea atrofierii capacităților intelec­tuale cauzată de folosirea inadecvată a tehnologiilor digitale, acesta a amintit că toate tehnologiile au stârnit temeri atunci când au apărut pentru prima dată, temeri care s-au dovedit a fi, în mare parte, nefondate. 

„Prima tehnologie umană a fost limbajul, iar SOCRATE se temea că scrisul va șterge memo­ria. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că ceea ce îi caracterizează pe oameni e că știu ce să facă pentru a se adapta la diferite situații. Se pot întâmpla dezas­tre, dar ne-am descurca pentru că suntem foarte buni la asta." - profesor Tony CHEMERO. 

Internetul și chiar rețelele sociale ne pot îmbunătăți viața, dacă știm (și vrem) să le folosim în această direcție, iar când preferăm lenea digitală, ne expunem pericolului anihilării gândirii și unei accen­tuate atrofieri a creierului. 

„Cei care își pot imagina orice pot să creeze imposibilul" - Alan TURING (matematician, savant în calculatoare, logician, criptanalist, filosof britanic – unul din marii specialiști care, folosind mașina ENIGMA – capturată de la nemți, au descifrat mesajele armatei germane în WWII).

Când noile tehnologii care integrează Inteligența Artificială (AI) generează opinii catastrofale, aspectul cel mai îngrijorător este că cei care consideră că avansul tehnologic din ultimul an pune în pericol umanitatea sunt chiar reprezentanții companiilor care dezvoltă aceste sisteme, adică oameni cu profil tehnic, care scriu codul algoritmilor AI și care înțeleg structura complexă a acestor sisteme. Totodată, aceleași voci susțin că AI constituie cea mai mare oportunitate pe care omenirea o are în momentul de față. 

În numărul viitor vom prezenta diverse opinii despre cele mai bune modalități de utilizare a inteligenței artificiale și care sunt riscurile ce pot apărea din acestea.