Conferinţa, organizată de CNR-CME şi ANRE, a avut loc pe 25 septembrie 2014 în sala Martin Bercovici de la ISPE, şi s-a bucurat de participarea a peste 50 specialişti cu preocupări şi responsabilităţi în domeniu. Evenimente importante înregistrate în ultima perioadă şi în primul rând intrarea în vigoare a Legii Eficienţei Energetice nr. 121/ 2014 au accentuat importanţa conferinţei.
Lucrările au fost deschise de domnul prof. Aureliu Leca, director executiv ARPEE, care consideră că eficienţa energetică trebuie considerată ca o resursă energetică primară în condiţiile în care celelalte resurse (cărbune, gaze naturale, ţiţei, energii regenerabile) sunt limitate şi accesul la ele este tot mai dificil din motive tehnice sau financiare. Contextul geopolitic actual accentuează importanţa creşterii eficienţei energetice.
Doamna Daniela Bouleanu, consilier principal în cadrul Departamentului pentru Energie, a arătat că eficienţa energetică este o prioritate a politicii energetice a României. Pe 01.08.2014 a intrat în vigoare Legea privind eficienţa energetică nr. 121/ 2014, act normativ care asigură condiţiile necesare implementării măsurilor de creştere a eficienţei energetice în toate sectoarele economice şi sociale.
Pe 16.09.2014 – pe pagina de internet a Departamentului pentru Energie au fost publicate Proiectul de HG pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică, Nota de Fundamentare a HG, Planul Naţional de Acţiune privind Eficienţa.
Principalele acţiuni viitoare ale Departamentului pentru Energie sunt:
- Impulsionarea înfiinţării cu celeritate a Departamentului pentru Eficienţă Energetică în cadrul ANRE;
- Participarea în cadrul grupului de lucru inter-instituţional pentru stabilirea responsabilităţilor care decurg din măsurile prevăzute de Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice;
- Susţinerea creării unui fond specializat pentru investiţii în eficienţă energetică.
Doamna dr. ing. Anca Popescu, consilier ISPE, a prezentat Planul naţional de acţiune pentru eficienţa energetică 2014 – 2020. România şi-a stabilit ca obiectiv naţional indicativ în materie de eficienţă energetică reducerea consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES 2007 cu 19%. Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep. Prognoze recente arată că, în absenţa unor măsuri suplimentare, consumul de energie finală în anul 2020 va fi de 31,96 milioane tep. Sunt necesare măsuri care să conducă la economisirea a 1,64 milioane tep.
Principalele măsuri de politică energetică propuse pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt:
- Măsuri orizontale (scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri de politică alternative, audituri energetice şi sisteme de gestionare, contorizarea şi facturarea, programe de informare a consumatorilor şi formarea, disponibilitatea sistemelor de calificare/ acreditare/
- Măsuri de eficienţă energetică în industrie şi transporturi;
- Măsuri de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire;
- Eficienţa energetică a clădirilor (strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, alte măsuri pentru promovarea eficienţei energetice a clădirilor, configurarea energetică a clădirii de tip NZEB cu consum de energie aproape egal cu zero).
Fonduri necesare pentru realizarea Planului Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică se ridică la 6.081 milioane euro, o parte consistentă urmând a proveni din fonduri europene.
Doamna Ticuţa Hristov din cadrul ANRE a prezentat cadrul legislativ în vigoare în domeniul eficienţei energetice, respectiv principalele elemente introduse de Legea Eficienţei Energetice nr. 121/ 2014. Principalele măsuri de politică de eficienţă energetică stabilite sunt:
- Realizarea de audituri energetice independente şi formarea de auditori energetici;
- Sisteme de etichetare energetică;
- Reglementări, acorduri voluntare;
- Standarde, norme privind eficienţa energetică;
- Dezvoltarea societăţilor de servicii energetice de tip ESCO;
- Programe de formare, consiliere şi educare a consumatorilor;
- Fond de investiţii în eficienţa energetică.
Doamna Camelia Rata, director executiv al asociaţiei Oraşe Energie România (OER) a insistat asupra activităţii OER în context european. OER este o organizaţie neguvernamentală care reuneşte municipalităţile interesate de îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile publice şi de promovarea surselor regenerabile de energie.
Domnul dr. ing. Horia Petran de la INCD Urban Proiect, autorul lucrării „Eficienţa energetică în clădiri publice; nivelul nZEB între ambiţie şi realitate”, a prezentat:
- cadrul legislativ la nivel UE şi naţional;
- propunerea de strategie privind dezvoltarea durabilă a fondului de clădiri din România întocmită de Institutul European pentru Performanţa Clădirilor de la Bruxelles (BPIE);
- baza de date cu performanţele energetice ale fondului de clădiri din România.
Domnul Cornel Jivan de la ICPE SA a prezentat lucrarea „Eficienţa energetică în industrie; platforma de gestiune energetică”. Având în vedere importanţa monitorizării continue şi gradul ridicat de precizie a parametrilor energetici de proces, în vederea optimizării tehnice şi economice a funcţionării instalaţiilor industriale, în cadrul ICPE SA a fost realizată platforma PROCLIENT de gestiune energetică.
Platforma realizează achiziţia şi prelucrarea datelor, precum şi afişarea rezultatelor într-un mod prietenos pentru utilizatori.
Discuţiile care au avut loc au subliniat necesitatea aplicării prevederilor legale, a îmbunătăţirii comunicării între instituţiile statului cu responsabilităţi în domeniu pe de o parte, precum şi între instituţii şi societatea civilă. De asemenea, este necesară implicarea statului în susţinerea financiară a implementării proiectelor de eficienţă energetică.
Vasile Rugină este dr. ing., Consilier CNR-CME
