Criza economico-financiară a influenţat întreaga industrie românească, aceasta intrând într-un declin rapid şi accentuat începând cu luna noiembrie 2008. Majoritatea ramurilor industriale (cele mai multe având ca destinaţie a producţiei, exportul) sunt încadrate în grupa afectată de criză.
Motivaţia efectelor crizei economico-financiare asupra acestor ramuri poate fi structurată astfel:
- restrângerea pieţelor externe, datorită crizei economice din principalele ţări partenere ale României (Italia, Franţa, Germania etc);
- restrângerea creditelor acordate agenţilor economici de către băncile comerciale, ca urmare a normelor de prudenţialitate impuse de Banca Naţională;
- diminuarea activităţii în construcţii, ceea ce a determinat scăderi de producţie în activităţile industriale conexe;
- propagarea efectelor pe orizontală în ramurile cuplate ca activitate (de exemplu, reducerea activităţii pentru mijloacele de transport rutier, la cele de prelucrare a cauciucului, maşini şi aparate electrice, metalurgie etc).
Industria românească de mase plastice
Materialele plastice sunt din ce în ce mai prezente în diverse sectoare de activitate, industria de mase plastice din România având, la ora actuală, o pondere de 5,14 % din totalul industriei prelucrătoare.
Peste 3000 de firme productive activează în prezent în România în sectorul de prelucrare a maselor plastice, repartizate pe mai multe domenii de activitate.
Sectorul continuă să prezinte interes atât pentru investitorii români, cât şi pentru cei străini, astfel că, în special în sectorul de ambalaje, auto şi cel al materialelor de construcţii, au fost înfiinţate companii mari, dotate cu echipamente moderne.
Datele statistice cu privire la consumul de mase plastice în România, pe diferite sectoare de activitate, arată că domeniul ambalajelor a reprezentat, în anul 2012, cel mai important consumator de materiale plastice (32%), urmat de domeniul automotivelor (22%) (tabelul 1).
Tabelul 1
| Domeniu | consum |
| Industria de ambalaje | 32% |
| Industria de automobile | 22% |
| Electrice şi electronice | 12% |
| Industria de construcţii | 11% |
| Articole de uz casnic | 8% |
| Agricultura | 7% |
| Altele | 8% |
Evoluţia principalilor indicatori în industria chimică şi de mase plastice
Tabelul 2
| Indicator | UM | 2010 | 2011 | 2012 |
| Producţia industrială | Mil. lei | 26992,7 | 27437,4 | 24144,9 |
| Mil. euro | 6411,7 | 6474,3 | 5418,5 | |
| Nr. Mediu de salariaţi | Mii persoane | 24,5 | 25,06 | 26,6 |
| Export | Mil. euro | 3553,16 | 4680,79 | 4954,06 |
| Import | Mil. euro | 7930,57 | 9422,45 | 9588,71 |
| Sold | Mil. euro | -4374,41 | -4741,66 | -4634,65 |
În industria prelucrătoare, producţia a scăzut, în anul 2012, cu 0,7%, cele mai mari scăderi înregistrându-se în fabricarea produselor din mase plastice, 12,1%.
Comparativ cu 2011, în anul 2012 s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale de mase plastice în forme primare (24%), scădere datorată închiderii secţiei de PVC a combinatului Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, ca urmare a închiderii rafinăriei Arpechimde către Petrom.
O altă componentă, care a contribuit la scăderea producţiei de materiale plastice în forme primare, este şi valoarea mică a producţiei de HDPE (polietilenă de înaltă densitate), care a înregistrat o scădere în anul 2012, din cauza faptului că Rompetrol Petrochimicals(producător al acestei materii prime) a modernizat instalaţia HDPE, în vederea extinderii gamei de produse, păstrând în funcţiune, în 2012, doar instalaţiile de polipropilenă şi polietilenă de joasă densitate (LDPE).
Producţia de materiale plastice a înregistrat, de asemeni, în 2012, o scădere de 11,4% faţă de 2011. Această scădere a producţiei realizate (consum intern+export) este evidenţiată pentru câteva tipuri de produse (conform nomenclatorului cod CAEN): tuburi, ţevi şi furtunuri rigide din polimeri de etilenă şi clorură de vinil; saci, pungi şi sacoşe din polimeri de etilenă şi polipropilenă; cutii, lăzi, stelaje şi articole similare din polietilenă pentru transportul sau ambalarea mărfurilor (exclusiv navete); bidoane, sticle, flacoane şi articole similare din polietilenă, pentru transportul sau ambalarea mărfurilor; uşi, ferestre şi tâmplărie din policlorură de vinil; veselă şi articole de bucătărie din polimeri de propilenă (tabelul 2).
Cu toate că analiza exporturilor pe grupe de mărfuri pune în evidenţă faptul că jumătate din principalele categorii de produse au înregistrat scăderi ale livrărilor pe piaţa internaţională şi, în funcţie de ponderea deţinută în total export, au influenţat amplitudinea trendului descendent al exportului realizat în anul 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul de produse chimice şi de mase plastice a înregistrat o creştere de 5,84% (273,3 mil. euro) în 2012 comparativ cu 2011. Principale pieţe de export sunt: Italia, Germania, Bulgaria, Franţa şi Ungaria.
În structura principalelor grupe de produse, importurile româneşti au înregistrat evoluţii diferite în anul 2012 faţă de anul trecut; astfel, creşteri de 1,8% (166,3 mil. euro) s-au înregistrat la produse ale industriei chimice şi de mase plastice.
Companiile din sectorul prelucrării maselor plastice încă se confruntă cu dificultăţi, deloc puţine, şi au nevoie de sprijin, astfel încât acestea să poată fi depăşite, iar oportunităţile, „ nişele de piaţă” să fie valorificate.
ASPAPLASTpromovează companiile româneşti pe diferite pieţe externe, prin intermediul programului de export derulat de MECMA, organizând târguri internaţionale, misiuni economice, forumuri şi alte acţiuni menite să facă cunoscute ofertele româneşti în străinătate.
Tot în sprijinul companiilor româneşti din sectorul de prelucrare a maselor plastice vine şi Expo Plast,singura expoziţie dedicată industriei de mase plastice din România, organizată de ASPAPLAST şi Euro Expo Trade Fairs, care se va desfăşura în perioada 18-21 septembrie la Romaero Băneasa.
Cea de-a treia ediţie a Expo Plast sfidează, parcă, mediul economic foarte dificil, atât din ţară cât şi pe plan internaţional şi reuneşte sub egida sa importante companii din domeniu, care au înţeles că numai printr-o participare susţinută vor putea demonstra că industria de prelucrare a maselor plastice există şi se dezvoltă în România.
Surse
- Banca de date MECMA- România Comerţul Internaţional nr. 12/2011, nr. 12/2012;
- INS - Buletine statistice de industrie şi comerţ internaţional: 2010-2011-2012;
- Anuar Statistic al României 2012.
Daniela Cosmoiu este Director Executiv Aspaplast
