Conferința „Instrumentele World Energy Council pentru anul 2025. Utilitatea lor pentru România”, a fost organizată în ziua de 20 noiembrie 2025 de către Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), în parteneriat cu UNST Politehnica București și a analizat setul de instrumente elaborate de Consiliul Mondial al Energiei (CME) pentru o mai bună definire și gestionare a tranzițiilor energetice de succes.
Pentru abordarea provocărilor cheie cu care se confruntă comunitatea energetică, încă din anul 2011 Consiliul Mondial al Energiei (CME) a elaborat un set cinci instrumente, actualizate constant. Cele cinci instrumente sunt: 1) World Energy Scenarios/Scenariile energetice mondiale, 2) World Energy Issues Monitor/ Monitorul problematicilor mondiale, 3) World Energy Trilemma Index/Indexul trilemei energetice, 4) Cadrul de reziliență dinamică/ Dynamic Resilience Framwework, 5) Perspectiva de inovare/Innovation Insights.
În cadrul conferinței organizate în noiembrie, discuțiile s-au axat pe cele mai importante trei instrumente ale CME pentru anul 2025, concretizate în studii utilizate pentru tranziția energetică. Acestea sunt: „Scenariile energetice mondiale”, „Monitorul problematicilor mondiale” și „Indexul trilemei energetice”.
Conferința a fost deschisă de Ion LUNGU, președintele CNR-CME, care a apreciat că ne aflăm într-un moment complex, în care se îmbină lucruri deja realizate cu idei despre ce ar putea fi făcut în viitor, avându-se în vedere că sunt o serie de provocări și oportunități în același timp. „Trebuie să recunoaștem că situația energetică a României nu este una dintre cele mai bune în acest moment, dar poate nici atât de dezastruoasă pe cât se prezintă uneori. Ani de zile, la conferințe se spunea ce, proiecte avem, dar că nu avem bani. Suntem acum în situația în care, de bine de rău, există bani, dar trebuie să avem proiecte, să reușim să absorbim toate fondurile de care dispunem și, mai ales, prin investițiile pe care le facem, să asigurăm o funcționare sigură și
stabilă a sistemului energetic, cu un nivel redus de emisii și la prețuri suportabile pentru consumatori”.
Instrumentele și studiile elaborate de către Consiliul Mondial al Energiei reprezintă o sursă esențială de cunoaștere și orientare strategică. Cele trei instrumente ale tranziției energetice oferă evaluări comparative privind securitatea energetică, echitatea și sustenabilitatea, ajutând la definirea politicilor publice și a oportunității investițiilor. De asemenea, scenariile și rapoartele globale elaborate de CME sprijină procesul de tranziție către o economie decarbonată, bazată pe inovație, eficiență și colaborare internațională. „Instrumentele CME vin cu multe idei, rezultate din analize și discuții, din investigare pe bază de chestionare transmise țărilor membre ale Consiliului pentru a fi completate, care pot furniza informații și elemente destul de bune și utile decidenților în elaborarea politicilor energetice”, a mai precizat oficialul de la CNR-CME.
În finalul alocuțiunii sale, LUNGU a precizat importanța Consiliul Mondial al Energiei, ca organizație independentă, cu 100 de ani vechime, care acoperă toate segmentele din domeniul energiei, fondată după primul Război Mondial într-un context destul de complicat, când specialiștii neangajați politic din toate țările s-au întâlnit, au discutat și au constatat că rolul acestor întâlniri în care se abordau subiecte care de multe ori nu se regăseau pe agenda factorilor politici, dar pot ajuta foarte mult și au ajuns la concluzia că trebuia creată o astfel de asociație cu caracter permanent. „Prin activitatea CNR-CME, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei din 1924, România este parte activă a rețelei globale a CME, contribuind la schimbul de bune practici și la consolidarea unui sector energetic competitiv, rezilient și sustenabil”, a mai completat președintele CNR-CME.
La rândul său, prof.dr.ing. Horia NECULA, prorector la UNST Politehnica București, a subliniat utilitatea instrumentelor elaborate de către CME și puse la dispoziție de către CNR-CME, pe care Universitatea le-a valorificat din plin în lucrările realizate. Referindu-se la instrumentul CME „Scenariile energetice globale”, care include și capitolul privitor la mobilitatea electrică, ca parte esențială a transformării sectorului transporturilor, NECULA a vorbit despre modul în care Inteligența Artificială (AI) influențează viața noastră de zi cu zi și poate chiar meseriile viitorului, dar a opinat că doar în foarte mică măsură va afecta sectorul energiei. Ceea ce va afecta însă AI va fi creșterea consumului de energie „Se estimează că, dacă trendul de creștere al consumului de energie va fi cel de acum, în circa 10 ani consumul de energie va crește cu minimum 50%. Poate ar fi interesant de văzut care ar fi trendul în acest sens vizavi de creșterea consumului legat de dezvoltarea AI și decarbonare, dar și cum vom putea atinge țintele impuse de UE pentru 2035-2050, mai ales cea mai importantă dintre ele privitoare la decarbonarea totală sectorului energetic până în anul 2050. Le văd greu de atins în condițiile actuale”, a arătat printre altele profesorul Horia NECULA. Privitor la mobilitatea electrică, vorbitorul a menționat că parcul de mașini electrice este destul de redus la noi, avându-se în vedere si structura locativă a țării noastre. „Problema rămâne disponibilul de energie, iar studiile în aceste direcții vor fi bine venite”.
Prezent la eveniment, Sorin ELISEI, director general la Direcția Generală Energie - Ministerul Energiei a atenționat asupra a două provocări. „Este vorba de calitatea și stabilitatea rețelei. După care, avem problema de a putea pune pe masă o cantitate de energie echivalentă cu 1.500 MW necesară unui proiect pentru care România face o aplicație la Comisia Europeană în vederea atragerii finanțării ”.
Apreciind utilitatea instrumentelor elaborate de către Consiliul Mondial al Energiei, vorbitorul a menționat: „Din păcate, în ultimul timp există o serie de probleme și nu reușim să ieșim din zona de peticeală și de reparații urgente. Sunt multe probleme care vin din trecut și care acum au început să se spargă încet-încet. Aceste instrumente ale CME ar fi foarte utile în ceea ce ar trebui să fie un ciclu: strategie, plan de acțiune, implementare, monitorizare și atunci îți iei datele din rezultatele politicilor tale, după aceea înveți și, din lecțiile învățate, te duci să le aplici mai departe”.
După ce a făcut o scurtă trecere in revistă a aspectelor mai importante ale pieței de energie, ELISEI a punctat modul în care trebuie să atragem tinerii în zona energiei și cum să regândim curricula pentru a putea acoperi zona aceasta de competență. „Încă o dată trebuie să revenim la instrumente. Trebuie să avem oameni care să vină să lucreze și să găsim modalități pentru a-i atrage. Cum atragi oamenii competenți în zona asta? Care este curricula pe care trebuie să o dezvolți?”.
Ștefan GHEORGHE, director general executiv al CNR-CME a adus în discuție importanța calității răspunsurilor oferite de către membrii CNR-CME la chestionarele transmise de CME privind World Energy Issue Monitor, din care rezultă problematicile fierbinți, cu incertitudine și impact mare, privind tranziția sectorului energie, pentru realizarea unei hărți a problematicilor, cât mai corectă și mai realistă, ceea ce reprezintă baza analizelor de politici și strategii viitoare la nivel național, cu influență la nivel regional.
,,Toate analizele se realizează pe cele trei paliere, național, regional și global. Prin răspunsul la chestionarele CME, noi transmitem informații primite de la experții români, care urmează a fi procesate la nivel național, regional european și global. În final, acest lucru ne permite să luăm act de informațiile de la companii, mediul universitar, autoritățile din țara noastră și să ne comparăm cu problematicile țărilor din zona sud-est europeană.'' Ștefan GHEORGHE, director general executiv al CNR-CME.
La profilurile de țară aferente instrumentelor CME, World Energy Trilemma Report și World Energy Issue Monitor, au participat membri ai Consiliului Științific ai CNR-CME și ai Future Energy Leaders - FEL Romania, parte din CNR-CME. Vorbitorii au subliniat importanța celor trei dimensiuni din conceptul global al Trilemei energiei și au analizat situația din România, cu scopul de a clarifica și de a informa asupra celor mai recente rezultate ale studiului privind Trilema Energiei și de a obține un feedback competent la aceste rezultate privind: cadrul general al World Energy Trilema Index și indicii considerați în raportul World Energy Trilema Report; profilul României care determină evaluarea indicilor din World Energy Trilema Report și din World Energy Issues Monitor 2025; poziția României în ierarhia indicilor în țările din Europa; politicile care au determinat poziția României în ierarhia Europeană în anul 2025, ținând seama de influențele internaționale și deciziile naționale; aspecte caracteristice rezultate din documentele strategice ale sectorului energie din România.
Principalele aspecte reținute în cadrul conferinței au reliefat modul în care tinerii de la Future Energy Leaders Romania se implică activ în studiile și în problematicile actuale și de perspectivă ale CME și CNR-CME. S-a subliniat creșterea consumului de energie electrică și s-a apreciat disponibilitatea colaborării dintre oficialii executivi din cadrul Ministerului Energiei cu membrii CNR-CME. S-a remarcat de asemenea trendul în scădere a vitezei UE privitor la tranziția energetică, apreciindu-se că țintele propuse de UE au fost bune, dar că atingerea lor nu mai poate avea aceeași viteză din cauza situației geopolitice actuale. S-a apreciat că mixtul energtic este foarte bun, dar în egală măsură este foarte important rolul flexibilității sistemelor energetice, precum și rolul stocării pentru securitatea și stabilitatea rețelei electrice.
Asociația Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) cuprinde cea mai mare rețea națională de specialiști din domeniul energiei şi este principala organizaţie din domeniul energiei din România, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924. CNR-CME este o organizatie profesională, apolitică, neguvernamentală, fără scop lucrativ sau patrimonial, CNR-CME concentrează interesele diferitelor instituții și organizații din România interesate în problemele energiei și ale relației acesteia cu economia și cu mediul înconjurator, ale specialiștilor și ale societății civile.
