În cadrul European Industry Summit desfășurat la Antwerp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat lansarea Clean Industrial Deal, o strategie menită să revigoreze sectorul industrial european și să accelereze eforturile de decarbonizare.
Această inițiativă vine ca răspuns la apelul colectiv al peste 1.300 de organizații din 25 de sectoare, reunite sub Declarația de la Antwerp, care solicită un Pact Industrial European complementar Pactului Verde European, pentru a proteja locurile de muncă de pe întreg continentul.
Clean Industrial Deal — un pas spre viitor
Declarația de la Antwerp, semnată pe 20 februarie 2024 de 73 de lideri din 17 sectoare, a obținut până în prezent susținerea a 1.308 organizații, incluzând 881 de companii, 381 de asociații și sindicate, precum și 46 de alte entități. Acestea reprezintă un spectru industrial divers, angajat într-un viitor european sustenabil și competitiv.
Fiind unul dintre primii semnatari ai Declarației de la Anvers, EuLA se bucură să vadă succesul tot mai mare al acesteia și sprijinul puternic pe care îl primește. 9 din cele 10 cereri care se regăsesc în Declarație sunt acum integrate în Clean Industrial Deal, ceea ce arată clar că vocea industriei este ascultată.
Acest acord reprezintă un pas important în direcția corectă, dar succesul său va depinde de implementarea rapidă, de sprijinirea puternică a sectoarelor greu de decarbonizat, precum cel al varului, și de o strategie clară pentru reducerea emisiilor industriale. În contextul în care 69% din emisiile de CO2 ale sectorului varului provin din procesul chimic inevitabil de calcinare a calcarului, sunt necesare acțiuni politice urgente, investiții și un cadru de reglementare care să susțină viitorul industriei europene.
Industria varului și cea a oțelului sunt profund interconectate—40% din producția europeană de var este utilizată în siderurgie. Orice decizie strategică privind industria oțelului va avea un impact direct asupra sectorului varului, deoarece ambele industrii sunt esențiale pentru un viitor industrial sustenabil. Recunoașterea acestei legături este crucială pentru asigurarea unei baze industriale europene reziliente și competitive.
Tim Van den Bossche, președintele EuLA, a evidențiat principalele priorități pentru sectorul varului:
- Susținerea investițiilor industriale, prin reducerea emisiilor din procesele de producție ale sectoarelor greu de decarbonizat;
- Crearea unui cadru european pentru Contracte pentru Diferență de Carbon – CCfD (contracte compensatorii pentru reducerea emisiilor de carbon), prevenind fragmentarea pieței;
- Stabilirea unor obiective obligatorii pentru utilizarea materialelor cu emisii reduse de carbon în achizițiile publice;
- Recunoașterea potențialului sectorului varului în reducerea emisiilor de CO2 și promovarea procesului de recarbonatare, neglijat în reglementările actuale.
Elementele esențiale ale Clean Industrial Deal
Clean Industrial Deal include mai multe măsuri menite să sprijine tranziția industrială a Europei:
- Energie accesibilă – Implementarea unui plan de acțiune pentru reducerea costurilor energetice pentru industrie, afaceri și gospodării, facilitând astfel tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon;
- Finanțarea tranziției – Mobilizarea a peste 100 de miliarde de euro pentru sprijinirea industriei manufacturiere europene, inclusiv prin înființarea unei Bănci pentru Decarbonizarea Industriei;
- Simplificarea reglementărilor – Lansarea inițiativei „Simplification Omnibus" pentru reducerea sarcinilor administrative legate de raportarea sustenabilității și transparența lanțului de aprovizionare.
Ursula von der Leyen a subliniat importanța acestor măsuri, declarând: „Vrem să eliminăm barierele care încă vă rețin. Pentru ca Europa să fie nu doar un continent al inovației industriale, ci și un continent al producției industriale.”
Posibile implicații pentru industria României
Pentru România, Clean Industrial Deal poate reprezenta atât o oportunitate, cât și o provocare. Sectoarele industriale ale țării, precum siderurgia, industria chimică și cea a materialelor de construcții, vor trebui să implementeze tehnologii de reducere a emisiilor de CO2 pentru a rămâne competitive pe piața europeană. De asemenea, fondurile europene destinate tranziției verzi ar putea sprijini modernizarea fabricilor și dezvoltarea infrastructurii pentru captarea și stocarea carbonului.
România are un potențial semnificativ în sectorul energiei regenerabile, iar accesul la energie mai ieftină și sustenabilă ar putea reduce costurile de producție pentru companii. Cu toate acestea, succesul acestei tranziții va depinde de claritatea reglementărilor, de atragerea de investiții și de sprijinul guvernamental pentru industriile afectate.
În următoarele 6-12 luni, România va trebui să își definească strategia națională în raport cu Clean Industrial Deal, pentru a valorifica beneficiile și a minimiza riscurile asociate acestei transformări industriale.
