Previziunile economice de vară ale Comisiei Europene pentru România

Conform datelor publicate de Comisia Europeană, în contextul actual al coeziunii politice dintre Rusia și Ucraina, economia Uniunii Europene continuă să fie grav afectată, direcția previziunilor din primăvara anului 2022 luând un curs negativ printr-o creștere redusă a economiei și o inflație mai ridicată.

Indicele economiei din România, din primul trimestru al anului 2022, arată o creștere al PIB-ului real de 5,2%. Acest lucru se explică prin creșterea semnificativă a consumului privat și a formării brute de capital fix, exporturile nete având un aport negativ. Această creștere a fost sprijinită de salariile mai mari care au putut face faţă pericolului inflaţiei, dar și de restricţiile legate de COVID, care au fost eliminate în mod treptat.

Cu ajutorul acestui prim trimestru convingător, creșterea PIB-ului pentru întregul an 2022 a fost revizuită în sens ascendent, fiind estimată la 3,9%, însă în ceea ce privește anul 2023, creșterea a fost estimată în sens descendent, cu un procent de 2,9%. Exporturile nete se preconizează că vor acţiona ca o frână asupra PIB-ului, îndreptându-se spre o creștere a deficitului comercial – consumul privat și investiţiile devenind principalii factori de creștere anul acesta și anul următor.

Cu ajutorul previziunilor economice pentru vara anului 2022, s-a preconizat faptul că economia UE va crește cu 2,7 % în 2022, și cu 1,5 % în anul 2023. În zona euro se anticipează o creștere de 2,6 % în 2022, cu un ritm mai echilibrat, și de 1,4 % în 2023. Astfel, se estimează că inflaţia medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, și anume 7,6 % în zona euro și 8,3 % în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0 % și, respectiv, 4,6 %.

Influenţa războiul activ dintre Rusia și Ucraina asupra economiei

În Raportul Comisiei Europeane se arată cum invadarea Ucrainei a adus presiuni suplimentare asupra creșterii preţurilor la energie și la produsele alimentare de bază. Acești noi parametri întreţin presiunile inflaţioniste la nivel mondial, degradând din ce în ce mai puternic forţa de cumpărare a gospodăriilor și atrag după sine o expunere monetară mai rapidă decât se preconizase anterior. Încetinirea prelungită a ritmului crescător din SUA se adaugă impactului economic negativ al politicii „zero COVID” utilizate de China.

Din cauza riscului dependenţei UE faţă de com­bustibilii fosili din Rusia, vulnerabilitatea faţă de evoluţiile de pe pieţele energiei atinge cote din ce în ce mai ridicate, iar încetinirea creșterii mondiale are drept consecinţă reducerea cererii externe. Așadar, se anticipează că activitatea economică din restul anului va fi modestă, în pofida unui sezon turistic de vară promiţător. Potrivit estimărilor, în 2023, creșterea economică trimestrială se va accelera pe fondul rezilienţei pieţei forţei de muncă, al moderării inflaţiei, al sprijinului din partea Mecanismului de redresare și rezilienţă și al volumului încă mare de economii excedentare. În ansamblu, economia UE își va continua extinderea, dar într-un ritm mult mai lent decât indicau previziunile din primăvara anului 2022.

Nivelul record al inflaţiei va scădea în 2023?

Întrucât preţurile la energie și la alimente au fost în continuă creștere, de la începutul anului și până în luna iunie, inflaţia totală a înregistrat cele mai înalte cote de până acum, stârnind presiuni mari asupra preţurilor ridicate care s-au extins la servicii, dar și la alte bunuri. În zona euro, inflaţia a crescut vizibil în al doilea trimestru al anului 2022, de la 7,4% în luna martie (comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), la un nou nivel record de 8,6% în luna iunie. În UE, creșterea a fost chiar mai evidenţiată, inflaţia mărindu-se brusc cu un întreg punct procentual, de la 7,8% în luna martie, la 8,8 % în luna mai.

Anticipările ce vizează inflaţia au fost reevaluate considerabil în sens ascendent, în comparaţie cu previziunile din primăvară. Se estimează faptul că o nouă creștere a preţurilor la gazele naturale în Europa urmează să apară asupra consumatorilor și prin intermediul preţurilor la energia electrică. Așadar, este de luat în considerare posibilitatea ca în zona euro inflaţia să atingă un nivel maxim de 8,4% în al treilea trimestru al anului 2022 (compara­tiv cu aceeași perioadă a anului precedent), după care va scădea constant, ajungând la sub 3% în ultimul trimestru al anului 2023, atât în zona euro, cât și în UE, pe măsură ce se vor diminua presiunile derulate de preţurile produselor de bază.

Riscurile depind de evoluţia războiului

„Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să arunce o umbră întunecată asupra Europei și asupra economiei noastre. Ne confruntăm cu provocări pe mai multe fronturi, de la creșterea prețurilor la energie și alimente, la perspective extrem de incerte la nivel mondial. Avem șansa de a porni de pe poziții de forță, deoarece am reușit să depășim criza anterioară și să relansăm puternic creșterea. În a doua parte a anului, creșterea economică va încetini considerabil, dar se va intensifica în 2023. Având în vedere inflația ridicată și înăsprirea condițiilor de finanțare, va fi important să se găsească echilibrul adecvat între trecerea la o orientare bugetară mai prudentă și protejarea celor mai vulnerabili. De asemenea, ar trebui să ne reducem dependența de combustibilii fosili din Rusia. ” Valdis DOMBROVSKIS, Vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor

Întreaga activitate economică depinde, în cea mai mare măsură, de evoluţia războiului, dar în special de angajamentul ce vizează aprovizionarea cu gaze a Europei. Analizele IMF arată că oprirea exporturilor de gaze rusești ar duce la un declin al cheltuielilor naţionale brute în UE. Presupunând faptul că șocul ar fi absorbit doar de piaţa gazelor naturale din UE, efectul negativ asupra activităţii economice ar putea crește cu până la -2,5 puncte procentuale. Astfel, în cel mai critic scenariu, chiar și cu acces la piaţa globală de GNL, preţurile gazelor în UE ar crește în continuare cu un procent apropiat de 100%. Efectele secundare ar putea, la rândul lor, să intensifice inflaţia și să conducă la o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare, care nu numai că ar afecta creșterea, ci ar atrage după sine riscuri sporite asupra stabilităţii finan­ciare. Deși nu poate fi exlusă această posibilitate, economiștii susţin că relaţia dintre Rusia și Europa este mai apropiată de una de co-dependenţă. Drept consecinţă, șansele ca Rusia să oprească expor­turile de gaz, ca răspuns la sancţiunile impuse, implicit, și de UE, nu sunt atât de mari. Același lucru este susţinut de tendinţele recente de scădere a preţurilor petrolului și ale altor produse esenţiale, care s-ar putea intensifica, determinând o scădere mai rapidă a inflaţiei decât se preconizează în prezent. În plus, datorită unei pieţe puternice a forţei de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creșterea preţurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate.

„Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia continuă să trimită unde de șoc în întreaga economie mondială. Acțiunile Moscovei perturbă aprovizionarea cu energie și cu cere­ale, determinând creșterea prețurilor și slăbirea încrederii. În Europa, se preconizează că dinamica generată de redeschiderea economiilor noastre va susține creșterea anuală în 2022, dar pentru 2023 ne-am revizuit considerabil previziunile în sens descrescător. În prezent, se preconizează că inflația, deja extrem de ridicată, va atinge un nivel record în cursul acestui an, după care va scădea treptat în 2023. Întrucât evoluția războiului și fiabilitatea aprovizionării cu gaze rămân necunoscute, previziunile sunt umbrite de un grad ridicat de incertitudine și de riscuri de evoluție negativă. Pentru a naviga în aces­te ape tulburi, Europa trebuie să își asume rolul de lider, cu trei cuvinte de ordine definitorii pentru politicile noastre: solidaritate, durabilitate și securitate. ” Paolo GENTILONI, Comisar pentru economie

Previziunile economice din vara anului 2022 oferă o actualizare a previziunilor economice din primăvara anului 2022, care au fost prezentate în luna mai 2022, concentrându-se pe evoluţia PIB-ului și a inflaţiei în toate statele membre ale UE.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a preţurilor produselor de bază, întemeiate din informaţiile disponibile până la data de 30 iunie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politi­cile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 5 iulie, inclusiv.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (primăvara și toamna) și două seturi de previziuni intermediare (iarna și vara). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agre­gate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene sunt previziunile de toamnă și publicarea lor este prevăzută pentru luna noiembrie 2022. (sursă: https://ec.europa.eu/info/index_ro)