Raportul The Future of Jobs 2020, prezentat la finalul lunii octombrie în cadrul Forumului Economic Mondial, a constatat că pandemia COVID-19 a făcut ca piața forței de muncă să se schimbe mai repede decât se aștepta. Rezultatele studiilor indică faptul că ceea ce era considerat ca fiind „viitorul muncii” este deja actual.
Până în 2025, atât automatizarea cât și o nouă diviziune a muncii între oameni și mașini vor perturba 85 de milioane de locuri de muncă la nivel global în întreprinderi mijlocii și mari din 15 industrii și 26 de economii. Rolurile oamenilor în domenii precum introducerea datelor, asistenţa în contabilitate și administraţie, scad în cerere, pe măsură ce automatizarea și digitalizarea la locul de muncă crește. Peste 80% dintre directorii companiilor grăbesc planurile de digitalizare a proceselor de lucru și de implementare a noilor tehnologii, iar 50% dintre angajatori se așteaptă la accelerarea automatizării unor roluri în companiile lor (foto 1). Spre deosebire de anii anteriori, crearea de noi locuri de muncă scade, în timp ce dispariţia celor existente se accelerează.
„COVID-19 a accelerat sosirea viitorului muncii”, a declarat Saadia Zahidi, Manging Director Forumul Economic Mondial. „Accelerarea automatizării și consecinţele recesiunii COVID-19 au adâncit inegalităţile existente pe piaţa muncii, reducând avantajele ocupării forţei de muncă realizate după criza financiară mondială din 2007-2008. Este un scenariu de dublă întrerupere a acestora și reprezintă un alt obstacol pentru angajaţi în acest moment dificil. Fereastra oportunităţii pentru gestionarea proactivă a acestei schimbări se închide rapid. Companiile, guvernele și angajaţii trebuie să lucreze urgent împreună pentru a pune în aplicare o nouă viziune pentru forţa de muncă globală.

- FOTO 1

- FOTO 2
Aproximativ 43% dintre companiile chestionate indică faptul că sunt pregătite să-și reducă forţa de muncă în urma integrării noilor tehnologii, alte 34% intenţionând să își extindă forţa de muncă datorită integrării tehnologice, în vreme ce 41% intenţionează să crească utilizarea contractorilor pentru activităţi specializate. Până în 2025, angajatorii vor împărţi munca între oameni și mașini în mod egal (foto 2). Rolurile care valorifică abilităţile umane vor fi în creștere. Mașinile se vor concentra în principal pe prelucrarea informaţiilor și datelor, pe sarcini administrative și lucrări manuale de rutină.
Urgenţa revoluţiei recalificării capătă un nou sens
Pe măsură ce economia și piaţa ocupării forţei de muncă vor evolua, 97 de milioane de noi roluri vor apărea în industria tehnologiilor caracteristice Industry 4.0, precum inteligenţa artificială, în industria serviciilor de îngrijire și în domeniile de creare a conţinutului (foto 3). Sarcinile pentru care oamenii sunt pregătiţi să-și păstreze avantajul comparativ includ gestionarea, consilierea, luarea deciziilor, raţionamentul, comunicarea și interacţiunea. Va exista o creștere a cererii pentru angajaţii care pot ocupa locuri de muncă în economia verde, roluri în avangarda economiei datelor și a inteligenţei artificiale, precum și noi roluri în inginerie, cloud computing și în dezvoltarea produselor.

- FOTO 3
Pentru acei angajaţi care își vor menţine rolurile în următorii cinci ani, aproape 50% vor avea nevoie de recalificare pentru abilităţile lor de bază.
În ciuda recesiunii economice actuale, majoritatea angajatorilor recunosc valoarea recalificării forţei de muncă. În medie, 66% dintre angajatorii chestionaţi se așteaptă să obţină o rentabilitate a investiţiilor în îmbunătăţirea calificării și recalificării angajaţilor actuali în termen de un an. De asemenea, se așteaptă să redistribuie cu succes 46% din angajaţi în cadrul propriei organizaţii. „În viitor, vom vedea că cele mai competitive companii sunt cele care au investit puternic în capitalul uman – în abilităţile și competenţele angajaţilor lor", a spus Zahidi.
Construirea unui viitor de muncă mai incluziv
Persoanele și comunităţile cele mai afectate de schimbările fără precedent provocate de COVID-19 sunt probabil cele care sunt deja cele mai dezavantajate. În absenţa eforturilor proactive, inegalitatea va fi probabil exacerbată de dublul impact al tehnologiei și de recesiunea provocată de pandemie. Partenerul raportului The Future of Jobs 2020, ADP Research Institute a urmărit impactul COVID19 asupra pieţei forţei de muncă din Statele Unite. Între februarie și mai 2020, datele au arătat că angajaţii strămutaţi erau, în medie, în mare parte femei, mai tineri și aveau un salariu mai mic. Comparând impactul crizei financiare globale din 2008 asupra persoanelor cu nivel de educaţie mai scăzut cu impactul crizei COVID-19, impactul de astăzi este mult mai semnificativ și este mai probabil să aprofundeze inegalităţile deja existente.
„Ca urmare a COVID-19, forţa de muncă din SUA a cunoscut o schimbare imensă și am reușit să urmărim acest impact asupra pieţei muncii aproape în timp real", a declarat Ahu Yildirmaz, Head of ADP Research Institute Research Market Research. „Pierderea rapidă și uluitoare a locurilor de muncă în lunile iniţiale a fost semnificativă, fiind doar una dintre anomaliile acestei „recesiuni”. Distribuţia industriei, dimensiunea afacerii și datele demografice ale angajaţilor au fost întrerupte din cauza schimbărilor de pe piaţa muncii provocate de COVID-19, ceea ce indică faptul că această recesiune este diferită de oricare alta din istoria modernă a SUA. "
„Pandemia a afectat în mod disproporționat milioane de angajați cu calificare scăzută. Recuperarea trebuie să includă un efort coordonat de recalificare, făcut de instituții pentru a oferi o învățare accesibilă pentru locuri de muncă relevante, pe care indivizii să o poată accesa de oriunde, revenind astfel pe piața forței de muncă.” Jeff MAGGIONCALDA, Director Executiv COURSERA
În prezent, doar 21% dintre companiile din întreaga lume au abilitatea de a utiliza fonduri publice pentru programe de recalificare și perfecţionare. Sectorul public va avea nevoie de o abordare pe trei niveluri pentru a ajuta angajatorii. Aceasta include o siguranţă sporită pentru angajaţii strămutaţi, îmbunătăţirea sistemelor de educaţie și formare, și crearea de stimulente pentru investiţii pe piaţa locurilor de muncă de mâine.
Companiile pot măsura și dezvălui implicarea faţă de angajaţi adoptând valori de mediu, sociale și de guvernanţă (ESG). Acest lucru va ajuta la succesul de referinţă, va oferi asistenţă acolo unde este necesar și va asigura că noile lipsuri care apar sunt identificate și închise rapid.
Lucrul la distanţă va rămâne, dar necesită adaptare
Aproximativ 84% dintre angajatori urmează să digitalizeze rapid procesele de lucru, inclusiv o extindere semnificativă a lucrului la distanţă. Angajatorii spun că există potenţialul ca 44% din forţa de muncă să opereze de la distanţă.
Conform raportului, 78% dintre liderii companiilor se așteaptă la un impact negativ asupra productivităţii lucrătorilor. Acest lucru sugerează că unele industrii și companii se luptă să se adapteze suficient de repede la trecerea la munca la distanţă cauzată de pandemia COVID-19.
Pentru a răspunde preocupărilor legate de productivitate și bunăstare, aproximativ o treime din angajatori au spus că vor lua măsuri pentru a crea un sentiment de comunitate, conexiune și apartenenţă în rândul angajaţilor lor.
Schimbarea carierei devine „noul normal”
Cercetarea a indicat, de asemenea, că un număr din ce în ce mai mare de oameni fac schimbări de carieră în domenii complet noi. Potrivit datelor LinkedIn colectate în ultimii cinci ani, aproximativ 50% din posturile legate de transferuri în date și inteligenţă artificială provin din domenii diferite. Această cifră este mult mai mare pentru posturile din vânzări (75%), crearea de conţinut și poziţiile de producţie, cum ar fi managerii social media, redactorii de conţinut (72%) și inginerie (67%).
„Noile perspective, care reies din modalitățile de îmbunătățire sau de tranziție a populațiilor mari de forță de muncă, rămase fără loc de muncă în urma pandemiei, în noi locuri de muncă mai rezistente la viitor, au un potențial imens atât pentru liderii din sectorul public, cât și din cel privat.” Karin KIMBROUGH, Chief Economist LinkedIn
Cercetările noastre arată că majoritatea tranziţiilor către locurile de muncă de mâine provin din locuri de muncă non-emergente, demonstrând că multe dintre acestea sunt mai accesibile decât ar putea crede angajaţii”, a continuat Kimbrough. „Dacă putem ajuta indivizii și liderii care direcţionează finanţarea și investiţiile în forţa de muncă, să identifice grupurile mici de competenţe care ar avea un impact supradimensionat asupra deschiderii unor cariere mai durabile, putem face o diferenţă reală în abordarea nivelurilor fără precedent ale șomajului pe care îl vedem la nivel global.”
Cât durează recalificarea
Potrivit sondajului The Future of Jobs, abilităţile de bază, cum ar fi gândirea critică, analiza și rezolvarea problemelor, sunt în mod constant în topul priorităţilor de recalificare și perfecţionare pentru educatori și companii. Nou apărute în 2020 sunt abilităţile în autogestionare, cum ar fi rezistenţa, toleranţa la stres și flexibilitatea.
Datele de la Coursera sugerează că indivizii ar putea începe să câștige primele 10 abilităţi (foto 4) pentru fiecare profesie emergentă în cultură, scriere de conţinut, vânzări și marketing, într-o lună sau două. Cei care doresc să-și extindă abilităţile în dezvoltarea produselor, a datelor și a inteligenţei artificiale ar putea face acest lucru în două până la trei luni, iar cei care trec la cloud computing și inginerie ar putea progresa în noul set de competenţe printr-un program de învăţare de la patru până la cinci luni (foto 5).

- FOTO 4
Numărul persoanelor care au căutat oportunităţi de învăţare online din proprie iniţiativă a crescut de patru ori. De cinci ori mai mulţi angajatori au oferit lucrătorilor lor oportunităţi de învăţare online, iar numărul persoanelor care au accesat învăţarea online prin intermediul programelor guvernamentale a crescut de nouă ori.

- FOTO 5
Cei care ocupă un loc de muncă pun un accent mai mare pe cursurile de dezvoltare personală, în vreme ce șomerii au pus un accent mai mare pe învăţarea abilităţilor digitale, cum ar fi analiza datelor, informatică și tehnologia informaţiei.
„Pandemia a accelerat multe dintre tendințele din viitorul muncii, micșorând dramatic fereastra oportunității de recalificare și tranziție a lucrătorilor în locuri de muncă potrivite pentru viitor. Nu contează în ce predicție despre locuri de muncă și abilități crezi, ceea ce este sigur adevărat este intensitatea sporită și frecvența mai mare a schimbărilor în carieră, în special pentru cei care sunt deja mai vulnerabili și marginalizați.” Hamoon EKHTIARI, CEO FutureFit AI
„Raportul The Future of Jobs este o importantă sursă de informaţii pentru sprijinul companiilor și a guvernelor în aceste schimbări ale forţei de muncă, și FutureFit AI este onorată să împărtășească datele și perspectivele sale în raport”, a continuat Ekhtiari.
Despre Raportul „The Future of Jobs”
În cea de-a treia ediţie, raportul The Future of Jobs trece în revistă locurile de muncă și abilităţile viitorului, urmărind ritmul schimbărilor. Acesta își propune să facă lumină asupra perturbărilor date de pandemie în 2020, contextualizate într-o istorie mai lungă a ciclurilor economice și a perspectivelor preconizate pentru adoptarea noilor tehnologii, a locurilor de muncă și a competenţelor în următorii cinci ani. Sondajul The Future of Jobs se bazează pe proiecţiile unor lideri de afaceri (de obicei manageri de resurse umane și manageri de dezvoltare și strategie) care reprezintă aproape 300 de companii globale, care au împreună 8 milioane de angajaţi.
Raportul prezintă planificarea forţei de muncă și proiecţiile cantitative ale managerilor de resurse umane și strategii până în 2025, bazându-se, de asemenea, pe expertiza unei game largi de comunităţi de experţi și executivi din cadrul Forumului Economic Mondial. Raportul conţine date de la LinkedIn, Coursera, ADP și FutureFit.AI, care au furnizat noi valori inovatoare pentru a face lumină asupra uneia dintre cele mai importante provocări ale vremii noastre.








