Transformarea digitală: Introducere - Schimbarea mentalității

Astfel stau lucrurile și în prezent. Istoria înregistrează (uneori cu lipsuri) experienţa, soluţiile folosite la realizarea unor obiective care rezistă de milenii. Nu toate soluţiile sau mijloacele folosite sunt cunoscute cu certitudine. Ipoteze sunt, încă, în curs de elaborare.

Omenirea se află acum în faţa unei provocări de o cu totul altă factură: pericolele sunt, mai curând, cognitive, comportamentale, de mentalităţi etc., la care se adaugă pericolele generate de schimbările climatice, conflicte armate etc. Pericolele din prima categorie sunt generate de lansarea conceptelor celei de a patra Revoluţii Industriale, cunoscută ca Industry 4.0 sau 4IR.

Pentru a evidenţia provocările acesteia, au fost definite [543] cele patru tipuri de tehnologii per­turbatoare:

1. Conectivitate, date și puterea de calcul a tehnologiei cloud, internet, blockchain (înregistrări de date, care sunt conectate și securizate cu aju­torul criptografiei; metodă de stocare a unei liste de intrări, care nu pot fi modificate ușor după ce au fost create), senzori;

2. Analize și informaţii: analize evoluate, Machine Learning (învăţare automată), Deep Learning (învăţare aprofundată), Inteligenţă Artificială (IA);

3. Interacţiune om-mașină: Realitate Virtuală (VR) și Realitate Augmentată (AR), robotică și automatizare, vehicule conduse autonom;

4. Tehnologii evoluate: Fabricaţie Aditivă (3D Printing), energii regenerabile, nanoparticule.

Transformările aptitudinilor (skills) au trei faze:

a. Cercetare (scout) - analiza competenţelor nece-sare atingerii ambiţiilor (obiectivelor) companiei;

b. Modelare – identificarea penuriei de talente și conceperea unui program de infrastructură pen­tru a fi abordată;

c. Schimbare – dezvoltarea și introducerea conţinutului și mecanismelor de transmitere pentru pregătirea extinsă a mentalităţilor.

„În acest sens, se acordă capabilităţi de formare a mâinii de lucru și de modificare a mentalităţilor.

Am considerat util și necesar să includ și gân­duri, constatări, sfaturi ale unor persoane remarca­bile în istoria, cultura, știinţa din perioade anterioare sau din actualitate.

Punând oameni nepotriviți în poziții greșite se distruge valoarea. MURPHY, Kevin [469]

Măsura inteligenței reale este abilitatea de a schimba. Albert Einstein

Marea provocare este schimbarea mentalității, pentru că procesele sunt vechi și mulți oameni privesc spre trecut. Transformarea culturală este esențială construirii unei afaceri.” Tania COSENTINO, Microsoft BRAZILIA

Conducerea schimbării este una din cele mai mari provocări cu care se confruntă o organizaţie.

Necesitatea schimbării mentalităţii este cel mai mare obstacol în calea unei transformări de succes. Cheia problemei constă în schimbarea atât la nivel individual, cât și instituţional – concomitent [509].

Desfășurarea unui program de schimbare este similar cu zborul unei nave spre lună, deoa-rece schimbarea se schimbă. Schimbarea este o călătorie spre necunoscut, necesită depășirea mul­tor obstacole [469].

„Organizațiile nu-și schimbă comportarea, oamenii da. THURKOW, Tracy; HUBERT, Adélaïde [469]

Oricine poate să înmâneze lucruri sau să înalțe clădiri, pentru că acest lucru este tangibil. Dar valoarea reală rezultă din schimbarea sistematică, din comportare schimbată, din mentalități schimbate. Construcția pe care o clădești ar putea fi goală; schimbările de mentalitate mențin impactul asupra generațiilor ce vin. Întreabă-te ce ar trebui să faci pentru a crea o schimbare real-pozitivă, de durată, și să acționezi în acest sens.” Nihar KOTHARI [503]

Dar nu se poate reţine un loc pentru zborul spre lună: acesta trebuie pregătit prin dezvoltarea calificărilor tehnice și emoţionale, ca și a modurilor de lucru la gravitaţie zero. Liderii recunosc necesitatea schimbării, știu că organizaţia trebuie să evolueze și să inoveze mai rapid – să se pregătească pentru zborul spaţial. Este necesară o schimbare de men­talitate, o mișcare de la ideea controlului schimbării spre construirea capacităţii de schimbare și a vitalităţii [469].

Îmbunătăţirea continuă consideră atât cultura, ca proces, cât și tehnologia [482].

Înainte de a „plonja” în domeniul acestor noi tehnologii și pentru a evidenţia felul în care va trebui să ne pregătim, cred că este de interes prezentarea unor cugetări general valabile și, mai ales, la înro­larea în această transformare.

Filosofii antici au postulat, iar oamenii de știinţă moderni au dovedit că oamenii care se străduiesc pentru o viaţă plină de sens sunt mai sănătoși mental, mai rezilienţi și mai motivaţi. Sunt mai puternici din punct de vedere fizic și trăiesc mai mult. Au contribuţii mai mari faţă de familii, prieteni și societate în general.

„Dacă nu știi în ce port vrei să ajungi, niciun vânt nu este favorabil. SENECA

...trei mari forțe vor ajunge să domine lumea – prostia, frica și lăcomia. Albert EINSTEIN

Lăcomia distruge omenirea. Papa IOAN PAUL al II-lea

Să te ferească Dumnezeu de sărăntocul ajuns bogat și de prostul ajuns șef.

Valoarea omului se măsoară după greutățile pe care le învinge. VOLTAIRE

Pentru orice minut cheltuit pentru organizare, se câștigă o oră. Benjamin FRANKLIN

Cel care are UN DE CE pentru care să trăiască, va găsi soluții pentru CUM. Friedrich NIETZCHE

Normalitatea e o stare de echilibru și armonie între cunoaștere, afectivitate, inteligență și voință. Când una din acestea e excesiv dezvoltată sau subdezvoltată, armonia se pierde și apare boala sau suferința. ” dr. Aurel ROMILĂ

(notă: Boala sau Suferința pot fi fizice, personale ...sau sociale!)

Pentru ca o construcţie – indiferent de tip – să fie solidă, durabilă trebuie să aibă o bază solidă. Schimbarea este un drum fără sfârșit [503]. Necesitatea schimbării mentalităţii este cel mai mare obstacol în calea unei transformări de succes. Cheia problemei constă în schimbarea atât la nivel individual, cât și instituţional – concomitent. [509].

Adoptarea Objectives and Key Results (Obiective și Rezultate Esenţiale) - OKR este un maraton, nu un sprint [528], iar transformarea este o călătorie, nu o destinaţie [469].

Conform GOOGLE, Transformarea este trecerea de la o formă (de orga­nizare, de activitate) la alta. Transformarea digitală înseamnă integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile activităţii, schimbând fundamental modul de operare și oferirea de valori beneficiarilor. Este, de asemenea, o schimbare culturală care cere organizaţiei să provoace/stimuleze perma­nent status quo (starea de fapt/actuală), să experimenteze și să se simtă confortabil în caz de eșec.

Transformarea Digitală este modul în care organizaţiile își impun depu­nerea de eforturi pentru implementarea tehnologiilor digitale. În practică, termenul s-ar putea referi la orice este digital, de la îmbunătăţirea prezenţei în social media la implementarea instrumentelor bazate pe IA (Inteligenţă Artificială) sau investirea într-o cultură bazată pe informaţii/date. [542].

„Transformarea digitală trebuie să înceapă cu expunerea problemei, cu o oportunitate clară sau cu un obiectiv dorit. Jay FERRO, CIO [541]

Discutăm despre operații de automatizare, despre oameni și despre noi modele de activi­tate. Sunt incluse în aceste subiecte analiza datelor, tehnologii și software – toate fiind catalizatori, nu stimulenți. Jim SWANSON, CIO Johnson&Johnson

În centrul tuturor acestora este leadership-ul și cultura. Ați putea avea toate aceste elemente – punctul de vedere al beneficiarului, produse și servicii, date și tehnologii cu adevărat intere­sante – dar dacă conducerea și cultura nu sunt elementele centrale, eșuează.” Jim SWANSON, CIO Johnson&Johnson [541]

Pasiunea începe la vârf [469], dar conform unei zicători ,,nu te ridica mai sus decât grămada de cărţi pe care le-ai citit, ca să nu devii penibil”.

Psaltirea în versuri, Psalmul 136 (1673), Mitropolitul DOSOFTEI: „La apa Vavilonului / Jelind de ţara Domnului / Acolo șezum și plânsăm."

Psalmul îi îndeamnă pe creștini să aibă nădejde, să ceară eliberarea din necazuri de la Dumnezeu și să nu cedeze în faţa celor puternici (să nu se alieze cu babilonienii). Nu pot fi incluse și efectele unei conduceri și iresponsabile și criminale, ţinând cont de problemele din aproape toate domeniile vieţii: sociale, materiale, educaţionale, culturale, relaţionale.

„Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean și de omul nedrept mă izbăvește, care în toată ziua îmi aduceau război” – Psalmul 139.

NOTĂ: În plus faţă de parfumul limbajului relatările își menţin și astăzi întreaga valoare. Mă refer la atitudinea faţă de cei mari, la pericolele generate nu numai de indivizi, ci și de conjuncturi, evenimente etc.

O lecţie de viaţă este cuprinsă în citatul de mai jos, cu referire la Leonard COHEN: „There is a crack, a crack în everything/ That’s how the light gets in” („Există o fisură în orice, așa pătrunde lumina”).

Este practic (și teoretic deopotrivă) lecţia de bază a omenirii, care ni se dezvăluie an de an. Lumina vine din imperfecţiune. Din greșeli. Din fisuri.[521].

Cele de până acum se referă la pregătirea atitu­dinilor (mentalităţilor) înainte de a intra în bătălia transformării. Trebuie ţinut cont permanent de aceste sfaturi, care vor fi completate pe parcurs cu altele.

„Gândirea vieții printre cărți este una în mișcare – conexează, se întoarce din drum, repetă, revine cu nuanțe, remaniază discret în pas cu mereu alte lecturi. Răzgândirea ține și ea aproape. A se răzgândi înseamnă, înainte de toate, a duce un gând până la capăt, dar și a-l relua. Toată experiența sa de viață, de lectură și de scris este văzută cu ochii minții și trecută prin filtrul gândirii. Eseistica înseamnă punere la încercare în mai multe accepții: dificultate, verificare, experiență, tentativă, osteneală, strădanie, impas, suferință, pătimire, trudă, povară, primejdie.” Irina PETRAȘ [468]

„Și creierul are nevoie de gimnastică. Altfel, nu asimilezi nimic.” Grigore MOISIL

Câteva recomandări general valabile – în viaţa personală, dar, mai ales, în cea socială: CUM SĂ LUAȚI DECIZII MAI RAPID (o mentalitate pentru luarea mai rapidă a deciziilor) [525]:

• Limitaţi-vă opţiunile
• Trageţi o linie clară între variantele bune și greșite
• Ascultaţi de un sentiment bun
• Luaţi în considerare timpul și banii dvs.
• Aflaţi că fermitatea crește cu fiecare decizie
• Amintiţi-vă că indecizia ucide (figura 1).

Menţionam mai sus importanţa stabilirii OBIECTIVELOR și a REZULTATELOR ESENŢIALE. OKR efectiv constă dintr-un Obiectiv, care definește spre ce ne îndreptăm, și mai multe Rezultate Cheie (ideal 2-5), care definesc modul în care se evaluează evoluţia spre îndeplinirea Obiectivelor. Sarcini indi­viduale, activităţi sau iniţiative sunt doar cuvinte diferite pentru acţiunile care vor ajuta atingerea Rezultatelor Cheie [528]. Sau

• Un Obiectiv este o descriere a ceva pe care aţi dori să-l realizaţi în viitorul apropiat. Obiectivele trebuie să fie îndrăzneţe – să fie însufleţite de dorinţă, curajoase, să inspire și să fie semnificative. Un bun Obiectiv nu conţine indicatori valorici, este o directivă.

• FIGURA 1.

​

• Rezultate Cheie/Cum (Cum știu că ajung acolo?) sunt rezultate măsurabile clare, de care aveţi nevoie pentru realizarea Obiectivului. Rezutatele Cheie sunt specifice, limitate în timp și conţin indicatori valorici. Rezultatele Cheie nu sunt lucruri pe care le faci, ci rezultate a ceea ce faci. Consideraţi un punct pe hartă care arată unde aţi fost, unde sunteţi și cât de aproape sunteţi de Obiectiv (figurile 2 și 3).

NOTĂ: La începutul acestei călătorii voi spe­cifica doar idei principale. Tratarea pe larg, detaliată se va face pentru fiecare capitol în parte.

Deoarece fiecare Obiectiv trebuie să corespundă misiunii, viziunii și valorilor companie, procesul de stabilire a obiectivelor începe cu mult înainte ca oamenii să înceapă realizarea Obiectivelor. Dezvoltarea și împărtășirea viziunii și declaraţiile privind misiunea, o strategie clară și ierarhiza­ rea obiectivelor companiei oferă echipelor datele iniţiale nu numai pentru stabilirea obiectivelor pro­prii, ci și pentru a vedea modul în care acestea contribuie la succesul general.

• FIGURA 2.

Bazate pe conţinutul oferit de conducere, echi-pele și indivizii își definesc obiectivele și rezultatele cheie specifice echipei, care contribuie la ierarhiza­rea obiectivelor.

Este nevoie de o oprire și de o inventariere a propriei vieţi și să vă puneţi trei întrebări care ar putea să vă schimbe viaţa:

1. CARE este DE CE-ul în viața mea?

2. CARE este echipa mea cu spirit superior?

3. UNDE mă voi situa peste 2-5 ani?

• FIGURA 3.

Dacă se răspunde acestor întrebări trebuie să fiţi onești cu voi înșivă și să spuneţi adevărul, pentru că „veţi cunoaște adevărul, iar adevărul vă va ELIBERA!" (IOAN 8,32). Esenţa de a avea o viaţă împlinită este de a merge zilnic cu o dorinţă stimu­latoare pentru a vă realiza DE CE-ul.

Cheia de a învinge în viaţă este să fii parte a unei echipe învingătoare și să iei decizii care sunt provo­catoare, dar foarte benefice! Aduceţi visurile la viaţă!

Aflați-vă DE CE-ul și luați-vă Zborul!

Conform studiilor privind comportarea cognitivă rezultă că în comunicare aceasta stabilește cadrul de desfășurare a jocului. Regulile jocului se schimbă complet și problema este de a răspunde aces­tora. Cadrul poate fi stabilit pentru fiecare, modi­ficând jocul și ajutând astfel la revenirea în scaunul șoferului. Pentru a ajuta propria mentalitate, se prezintă 4 cadre [529]:

1. Cu cât lucrurile incerte devin mai incerte, cu atât mă simt mai deschis la posibilităţi infinite.

2. Am opţiuni și modalităţi infinite de a răspunde la ceea ce viaţa îmi aruncă în faţă.

3. Accept viaţa așa cum este, nu cum aș dori să fie. Renunţ la luptă contra momentului.

4. Sunt capabil să răspund creativ situaţiei, circumstanţelor și oamenilor.

Ce se poate face pentru a ajuta companiile, liderii, echipele să rămână angajate, motivate și să obţină rezultate? Această platformă revoluţionară (Fingerprint for Success = F4S) poate readuce per­soana în scaunul șoferului. Detalii vor fi prezentate ulterior.

Care ar fi competenţa numărul unu necesară succesului profesional? Mulţi ar argumenta că la vârful listei este rezolvarea problemelor: adică, abilitatea de gândi și de a pune pe tapet o traiec­torie optimă a acţiunilor pentru abordarea oricărei provocări complexe din afaceri, în politica publică și, evident, în viaţă.

Rezolvarea problemelor poate avea diferite semnificaţii, printre care: Ce ar trebui să fac? atunci când este vorba de incertitudini și complexitate, semnificative din cauza consecinţelor; În ce oraș mi-ar place să trăiesc? sau Să pun panouri solare pe acoperiș? sau, în cazul rezolvării unor probleme din afaceri Care ar trebui să fie strategia?; în domeniul politic Cum să combat schimbările climatice? Sau  Ar trebui să sprijin legătura cu școala locală?, toate fiind parte a aceluiași tip de întrebare Ce ar trebui să fac? [530].

Cele prezentate până acum se referă la defini­rea cadrului (vor mai fi și alte elemente) în care se abordează transformarea.

Pentru a aborda cu realism aceste provocări, ar trebui, mai întâi să stabilim de unde plecăm, sau cum spunea Ilie MOROMETE: „Pe ce te bazezi?”. Sau, conform unei întrebări șugubeţe (dar plină de semnificaţii!) pusă de revista Academia Caţavencu (CAŢAVENCII): „Avem o ţară, cum procedăm?”  

 

„...e important și pentru noi, astăzi, să știm dacă acel ceva care ne-a decuplat de la ciclul civilizaţional oriental și ne-a cuplat la ciclul civilizaţional european mai lucrează încă și cum anume”. Titu MAIORESCU: „e mimetism". „Adoptăm forme occidentale fără să existe fondul care le-a creat. Tineri români călătoresc în Europa post-napoleoniană, care fierbe de idei noi liberale. Ei se duc să studieze, absorb idei noi ușor și cu entuziasm. Și vin acasă câștigaţi de aceste idei”. În loc, zice MAIORESCU, să se fi produs modificări de mentalitate și de moravuri care să fi cerut obiectiv noi forme (adică noi instituţii, noi obiceiuri, noi reguli de organizare, noi sisteme axiologice), ceea ce au făcut a fost să aducă forme noi peste fonduri vechi și a ieșit un talmeș-balmeș. Opera lui CARAGIALE ilustrează cel mai bine tensiunea à la roumaine între fondul vechi și forma nouă. Geniul lui CARAGIALE a contribuit decisiv la succesul enorm al teoriei lui MAIORESCU cu privire la formele fără fond. MAIORESCU a teoretizat, dar CARAGIALE , în registrul comic, și EMINESCU în registrul dramatic, au produs literatura care a susţinut și confirmat că teoria și cul­tura europeană sunt o sumă de împrumuturi pe care culturile europene le-au făcut unele de la altele. Din cauze istorice, zice Garabet IBRĂILEANU, noi am lipsit din acest proces. „Românii, care n-au creat aproape nimic, au împru­mutat aproape tot. Toată istoria culturii românești, de la sfârșitul veacului de mijloc până azi, e istoria introducerii culturii străine în ţările române; în toată istoria culturii românești din veacul al XVI-lea până azi nu e decât introdu­cerea culturii apusene în ţările române și a asimilării ei de către români – cu mici împiedicări în epoca fanariotismului și a rusismului. E o copilărie aerul ţâfnos cu care conservatorii doctrinari privesc așa numitele forme noi și pervertirea mentalităţii românești de către cugetarea străină." [539].

În [533] se face o analiză a societăţii românești de după 1990, explicând starea (mai precis halul – ţinând cont de bogăţiile avute – oameni, industrii, agricultură, transprturi etc., care, deși nu erau la nivel european, ar fi putut fi transformate în bogăţii remarcabile, iar nivelul de trai ar fi fost cu totul altul – „dacă nu ne-am fi vândut ţara.” Materialul explică și în folosul CUI a fost vândută ţara!, situaţia în care a ajuns România, cauzele și autorii. Acestei constatări – ne-am vândut ţara – trebuie să-i urmeze niște întrebări: au fost cozi de topor în România? Dacă DA, a verificat cineva (instituţii spe­cializate ale statului) care au fost/sunt efectele imediate și pe termen lung asupra bunăstării populaţiei, asupra mentalităţilor, asupra relaţiilor interne și externe, cum au afectat capacităţile de apărare ale ţării în faţa diferitelor ameninţări? Etc., etc. A verificat cineva (instituţii specializate) provenienţa unor averi apărute peste noapte?! S-au alocat salarii și pensii enorme. Efecte ???!!! În afara unor discrepanţe enorme între venituri - ajungerea la un deficit foarte mare al bugetului de stat etc.

Ca individ – român prin naștere și cetăţenie, am reflectat mult la cele întâmplate – și înainte și după 1990. Înainte am avut de înfruntat multe obstacole, îngrădiri, dar am învăţat, mi-am făcut datoria, am câștigat experienţă, am fost de folos în multe ocazii și am fost respectat pentru aceasta.

Analiza perioadei de După, prin prisma experienţei mele, o voi expune în numărul următor.