Capitalul Privat Românesc 2016 – ediția a II-a”, lansat în februarie, își propune să descrie situația companiilor cu capital privat românesc pe baza datelor din 2015, comparativ cu 2014, după ce prima ediție a proiectului a prezentat în detaliu, pentru prima dată în România, situația capitalului românesc între 2008 și 2014. Datele arată că structura capital românesc versus capital străin se păstrează și în 2015. Continuă tendința relevată în ediția întâi, prin care profitabilitatea companiilor cu capital românesc este mai mare decât cea a companiilor cu capital străin, distanța între salariile plătite de companiile românești și cele străine se mărește, iar gradul de îndatorare al companiilor românești se micșorează. În plus față de ediția întâi, este analizată corelația între cifra de afaceri totală pe județe și valoarea adăugată brută pe județe, pornind de la cazul diferenței între județul Iași și județul Argeș. În județul Iași, valoarea adăugată brută este mai mare decât cea creată în județul Argeș, cu toate că prezența Automobile Dacia la Pitești îi asigură județului Argeș o cifră de afaceri a companiilor locale dublă față de Iași.
Analiza capitalului privat românesc, a ponderii sale în economie și în sectoare de business este necesară pentru a avea o imagine asupra pârghiilor prin care dezvoltarea economică a României să nu mai fie lăsată la voia întâmplării, ci prin măsuri inteligente recuperarea decalajelor față de Vest să se facă într-un ritm mai rapid. Banca Națională și Institutul Național de Statistică publică în fiecare an un studiu comun privind Investițiile Străine Directe, însă nicio instituție publică din România nu se ocupă cu evaluarea și măsurarea impactului în economie a investițiilor autohtone (comunicat de presă PIAROM).
