Condiţii necesare pentru o transformare digitală de succes (IV)

Am încheiat articolul din numărul trecut vorbind despre faptul că dezvoltarea și integrarea rapidă a Inteligenței Artificiale generează polemici legate de pericolul pe care-l reprezintă sau nu pentru umanitate, chiar în rândul celor care se ocupă cu acest nou domeniu.

Care este cea mai bună modalitate de utilizare a sistemului AI şi care sunt riscurile utilizării lui? 

Andrei GHERASIM (director de tehnologie soft­ware la o mare platformă europeană de comerț online): „În următorii treizeci de ani, cercetători în domeniul matematicii și informaticii teoretizează algoritmi și dezvoltă concepte de învățare automată (machine learning), care pot fi folosiți în rezolvarea de probleme și în traduceri. La începutul anilor '80, John HOPFIELD și David RUMELHART popularizează ter­menul de învățare profundă (deep learning) , folosind arhitectura rețelelor neuronale, similare în concepție și funcționare celor din creierul nostru. În primele două decenii ale anilor 2000, mulțumită avansului tehnologic și creșterii semnificative a puterii de calcul, modelele AI bazate pe rețele neuronale și învățare profundă trec de la teorie la practică, deve­nind omniprezente. Capacitatea modelelor AI de a descoperi tipare, depășind în viteză omul, își găsește aplicabilitate în aproape toate domeniile. 

Modelele AI excelează în a învăța – sau detecta – tipare în datele de antrenament și a oferi predicții de similaritate sau prognoze, atunci când sunt expuse unor informații noi, dar cu o structură asemănătoare cu datele de antrenament. 

Arhitectura rețelelor neuronale mărește volumul de date asimilate în învățare și reduce intervenția umană asupra acestor date, ele putând analiza și descoperi tipare pe o structură de date neomogenă. Arhitectura modelelor transformer (2017) accelerează procesul de învățare, aplică un mecanism de autoatenție care identifică în mod automat și nesupravegheat relațiile dintre cuvintele folosite ca sursă de antrenare.

Pentru a testa modelele AI și predicțiile pe care acestea le generează, cercetătorii au rezolvat două probleme: evaluarea rezultatelor generate din punct de vedere al acurateții răspunsului și dezvoltarea de instrumente de observare și identificare a proble­melor apărute (debugging). În validarea modelelor LLM (Large Language Models) se folosesc înde­osebi teste reper (banchmarks) și validări umane: se verifică sintaxa și morfologia, calitatea și corectitudi­nea, imparțialitatea și siguranța răspunsurilor. 

Dar în calitate de utilizatori ai noilor tehnolo­gii, cum putem confirma corectitudinea și calitatea datelor utilizate pentru definirea algoritmilor utilizați în procesul de învățare? Calitatea și corectitudinea recomandărilor, sugestiilor, informațiilor pe care le includem în procesul nostru de luare a decizilor pot fi influențate de două elemente: corectitudinea algorit­milor de învățare și calitatea datelor. 

Prin utilizarea unor modele AI extrem de puter­nice și antrenate cu informații voit false, capacitatea de dezinformare și influență crește exponențial, iar costurile sunt invers proporționale impactului. 

Cum rămâne cu instinctul? 

Instinctul ne ajută în situații dificile să alegem, supraviețuirea noastră fiind primordială. Îl putem replica artificial? Probabil că nu, din moment ce ne este geu să-l explicăm oamenilor. Dar instinctul este cel care probabil, determină temerea noastră față de noile tehnologii și de potențiale implicații devasta­toare ale acestora pentru omenire. 

Unul dintre riscurile reglementării domeniului AI este acela de a crea o legislație subiectivă și influențată de lobby-uri marilor companii". [548] GHEORGHE, Alex (interviu cu Andrei GHERASIM): Încredințăm Inteligenței Artificiale marile noastre decizii?

Citatele de mai jos încearcă să ne poziționeze ca ființe ale viitorului, dar pe baza sensibilității oameni­lor de cultură, a unor savanți, ale căror cugetări ne-ar putea ajuta la depășirea greutăților de adoptare eficientă, etică, umană a cunoștințelor, preceptelor deja verificate necesare adoptării Industry 4.0: 

• „Ceea ce trăim este rezultatul gândirii noas­tre. Dacă vrem să schimbăm ce trăim, trebuie să schimbăm cum gândim.” Albert EINSTEIN 
• „Când te gândești să renunți, amintește-ți de ce ai început.” Eduard PETER 
• „Înainte de a vorbi, ascultă; înainte de a critica, așteaptă; înainte de a te ruga, iartă; înainte de a te opri, încearcă.” Ernest HEMINGWAY 

„Am fost și sunt încă zbuciumat, exasperat de nenorocul neamului românesc. Pierdem tot ce avem mai bun, iar plevușca și canalia prosperă. Nefericit neam (). Uneori, cred că nu mai e nimic de făcut, că suntem un neam fără noroc și că zânzania dintre noi (românii) face parte și ea parte din nenorocul nostru.” Mircea ELIADE, corespondență cu Brutus COSTE, 20 decembrie 1952 

„Împotriva hazardului, a întâmplării, se poate acționa eficient prin străduințe sistematice. Pe cât de aleatorii sunt intervențiile hazardului (în cazul de față, ale nenorocului) în istoria unui popor sau în viața unei persoane, pe atât de sistematic tre­buie încercată combaterea sau limitarea efectelor acestora prin acțiunea constructivă perseverentă" Ovidiu PECICAN: ROMÂNII STIGMAT ETNIC, PATRII IMAGINARE; O CĂUTARE ISTORICĂ; ed. HUMANITAS, 2022 (și citatul din Mircea ELIADE este menționat în aceeași lucrare).

În aceste ultime citate este vorba despre noi, românii! Nu sună la fel cu versurile lui G. COȘBUC „Sunt suflet în sufletul neamului meu/și-i cânt durerea și-amarul"?

• „Perfecțiunea stă în detalii, dar perfecțiunea nu este un detaliu.” Leonardo da VINCI;
• „În poză, Europa e mai degrabă un follower care excelează la regle­mentare, dar mai puțin la creație. Nu e cea mai rea dintre poziții, însă e un pic dezamăgitoare. (Din Statele Unite și până în Luxemburg sau Bulgaria, nimeni nu este pregătit pentru a prelua producția industrială care vine în prezent din China. Rușii nu produc nimic, China produce totul). Dacă secolul trecut a fost unul al confruntărilor îndoctrinare, cel curent va fi unul al tehnologiei și este de așteptat ca lumea să se împartă în blocuri rivale care își vor clama supremația în baza cercetării științifice și a transferului ei în economie (s. mea C.G.).” Teodor TIȚĂ; DILEMA VECHE, Anul XX, nr. 1013, 13 septembrie 2023
• „Dar munca noastră n-a avut cred, niciodată, portretul hâd al sala­horiei, mizeria "colaterală" a screamătului, grimasa de inconfort a "figurilor impuse". A prevalat buna dispoziție, plăcerea întâlnirilor și a mobilizării spontane, voluptatea anticipativă a "produsului" finit.” Andrei PLEȘU; Lecția Dilemei; DILEMA VECHE, Anul XX, nr. 1013, 13 septembrie 2023 
• „La rigoare, asociez filosofia cu întrebarea și căutarea, pe când religia este răspuns și aflare.” Ionuț IAMANDI: Un filosof creștin; DILEMA VECHE, Anul XX, nr. 1013, 13 septembrie 2023

SOFTBANK CEO, Masayoshi SON a declarat că AI va depăși inteligența ființei umane de 10 ori în 10 ani. A subliniat faptul că impactul AI va influența industriile, de la transport și farmaceutică la finanțe, fabricație și logistică. Crede că aceia care adoptă AI vor conduce traseul în următorii 10 -20 de ani, în aproape toate industriile. A somat companiile japoneze să nu repete erorile din trecut, rămânând în urma erei AI, așa cum au făcut cu Internetul. Recunoscând îngrijorarea privind securitatea date­lor, dezinformarea, proprietatea și dreptul de copiere, SON accentuează importanța de a fi de partea progresului, remarcând oportunitățile oferite de Ai. - FryAI , October 5, 2023. 

Conform estimărilor IBM, 1,4 miliarde de lucrători trebuie recalificați în următorii 3 ani, din cauza AI. Concluziile studiului sunt știri bune, atât petru companii, cât și pentru lucrători. - IBM Institute for Business Value I Research Insights – Augmented work for an automated, AI – driven world. Boost per­formance with human-machine partnership; 2023. 

Înainte de a plonja în problemele Industry 4.0, cred că ar fi de interes și pragmatismul unor precepte Zen (școală în cadrul Budismului, care evidențiază valoarea meditației și a intuiției față de ritualul cultului sau studiul scripturilor): 

1. În momentul dat fă un singur lucru 

2. Fă-o fără grabă și cu bună știință 

3. Fă-o până la capăt (complet) 

4. Nu te speti 

5. Lasă loc între lucruri (fă pauză) 

6. Dezvoltă obiceiuri 

7. Rezervă timp pentru anumite lucruri 

8. Acordă timp relaxării 

9. Zâmbește și fii de folos altora 

10. Fă curățenie și gătește înainte de a medita 

11. Gândește-te la ceea ce este necesar 

12. Trăiește în simplitate. 

(Pinterest-recomendations@ideas.pinterest. com/dec.1, 2023) 

Pe de altă parte, apelând la o vorbă a lui Ilie MOROMETE (schimbând puțin datele problemei) - „pe ce ne bazăm?” Așa cum voi dezvolta ulterior, Industry 4.0 se face cu oameni și pentru oameni. S-au publicat recent datele evaluării conform tes­telor PISA (Programme for International Student Assessment). Aceste teste nu investighează modul de performare a unui curriculum (program) școlar, ci ceea ce știu și sunt capabili să facă elevii (viitori utili­zatori și dezvoltatori de tehnologii în cadrul și pentru Industry 4.0, de exemplu) în mod real la finalul anilor de studiu. „Testele nu sunt un indicator doar pentru guvernanți, ci și pentru investitorii care caută creiere pentru a-și dezvolta afacerile în țările respective. Cu cât procentul educațional este mai scăzut, cu atât țara respectivă nu reprezintă un interes real de dez­voltare economică” (Mândri că nu evoluăm; Stela GIURGEANU; DILEMA VECHE, Anul XX, nr. 1027, 14-20 decembrie 2023) (a se vedea și rezistența tuturor partidelor politice de a se popula cu membri educați – vezi mai sus).

Și în continuare: 

„Rezultate extrem de bune au fost pentru Singapore, Japonia, Coreea de Sud, dar deloc îmbu-curătoare pentru statele europene, cu excepția Estoniei".

NOTĂ: Cred că ar fi de interes pentru toți responsabilii cu educația/ formarea viitorilor lucrători (la toate nivelurile din economie, dar și pentru cei care ar dori să se angajeze în bătăliile politice) să afle câteva detalii referi­toare la societățile din țările fruntașe (și) în domeniul educației. Cu oarecare experiență în Japonia, pot afirma următoarele (cunoscute pe viu): 

• Disciplina este o latură a vieții sociale la toate nivelurile, la toate vârstele și toate domeniile de activitate; același lucru este valabil și cu tradițiile; 
• Respectul se manifestă între persoane, indiferet de poziția socială, vârstă (este adevărat că raporturile cu femeile sunt foarte diferite față de cultura de tip european, cel puțin în viața privată!). De exemlu, japonezii nu obișnuiesc să dea mâna când se întâlnesc – se înclină față de interlocutor, cu mâinile împreunate la piept, având mare grijă ca interlocutorul să nu se încline mai mult decât celălalt (un semn de inferioritate!); 
• Învățarea, perfecționarea continuă sunt trăsături asumate, nu impuse.

„Rezultatele testelor PISA au arătat că 44% dintre elevii români erau considerați analfabeți funcționali (2018). Franța este îngrozită, iar Germania este șocată, pe când România este mulțumită. 

Cauzele scăderilor performanțelor în Franța sunt considerate a fi: 

• Un sistem de învățământ extrem de inegal, incapabil să șteargă deca­lajele socio-economice (copiii emigranților obțin rezultate mai scăzute), 
• Violența în școli : multă agitație, zgomot, elevi care nu-i ascultă pe pro­fesori, elevi care nu pot lucra pentru că alții perturbă cursul. 
• Folosirea excesivă a telefonului distrage atenția, dar mulți elevi declară că devin anxioși dacă li se iau telefoanele. 
• Lipsă acută de profesori. 

Pentru remedieri s-au făcut propuneri, printre care implementarea meto­dei de învățare a matematicii dezvoltată în Singapore. 

În Germania, sistemul școlar rămâne inechitabil la nivel social. Performanțele elevilor depind de statutul lor social. Una din soluții ar fi pla­sarea copiilor de emigranți în grădinițe bune, dar acest lucru nu se întâmplă. Se adaugă efectul COVID-19 și politica educațională care merge de mult în direcție greșită prin scăderea standardelor. 

În România, deși majoritatea țărilor se agită să înțeleagă cauzele pentru a diminua efectele și să găsească soluții pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor, Ministrul Educației a fost mulțumit de rezultate. Acestea indică o stagnare (conform rezultatelor participării timp de 20 de ani la testele PISA), ceea ce nu-l neliniștește pe ministru, considerând că sistemul este rezilient. Dar reziliența este, printre altele, capacitatea de a-ți reveni, după șoc, la nor­malitate, însă normalitatea sistemului educațional din România este una a dezastrului, nu a performanței. 

Dacă în Germania și Franța există o explicație socială a scăderii performaței elevilor- imigrația puternică, în România, singura explicație a menținerii unui nivel ridicat de analfabetism funcțional este nu doar pura incompetență, ci și voluptatea acesteia".

Ori de câte ori vor apărea opinii relevante legate de aspectele Industry 4.0 voi încerca să le integrez în cuprinsul prezentărilor viitoare. Oricând poate să apară ceva nou, deosebit, care trebuie evidențiat, luat în seamă, pentru a putea contracara eventuale pericole, neajunsuri sau de luat măsuri pentru tre­cerea obstacolelor.