Într-o perioadă cu multe provocări pentru industria din România, dar și la nivel global, în care paradigmele legate de modul de a face afaceri B2B s-au schimbat, întâlnirea față în față și eterna strângere de mână ce parafa o înțelegere, pe care nu credeam ca o va înlocui vreodată ceva, s-au transformat în nelipsita și salvatoarea întâlnire virtuală. O adaptare necesară la cursul realității.
„Asistăm la o schimbare profundă a modului în care funcționăm. Online-ul este un nou mod de lucru care ne solicită continuu capacitatea de adaptare și în același timp de recalibrare a așteptărilor în noul context. Chiar dacă nu este ușor să relaționăm la distanță, important este că prin intermediul tehnologiei nu suntem izolați și nu ne simțim singuri sau lipsiți de ajutor. Acesta a fost și scopul pentru care am creat Demo Metal Virtual. Platforma ne aduce mai aproape unii de alții și astfel pe fiecare dintre noi mai aproape de atingerea obiectivelor profesionale sau de business.” Onuț ILIESCU, Director General Tehnic Media
De-a lungul anului 2020, dar și în prima parte a acestui an, am asistat la anulări și reprogramăriale evenimentelor B2B (Automechanika Frankfurt,Tube etc.), dar și la schimbări majore de abordarea acestora. Marile târguri și expoziţii internaţionale (Hannover Messe, EuroBlech, Automatica etc.) s-au adaptat noilor condiţii și au găsit soluţii astfel încât să le ofere celor implicaţi în industrie platforma care să îi aducă în continuare „faţă în faţă”, permiţând astfel întâlnirea comunităţii.
Întâlnirile virtuale, prezentările și demonstraţiile sub formă de livestream au fost instrumentele care au activat mediul economic și industrial, făcând posibilă comunicarea într-o perioadă în care acest lucru nu mai putea fi făcut faţă în faţă .
În acest context, DEMO METAL a fost pentru România evenimentul care a menţinut legăturile în interiorul comunităţii din industrie. După o primă ediţie DEMO METAL Virtual desfășurată în noiembrie 2020, în mai 2021 a avut loc a doua ediţie a evenimentului, îmbunătăţită ca urmare a experienţei deja dobândite, fiind cea mai simplă și completă metodă de a rămâne în contact cu industria.
În cadrul DEMO METAL Virtual 2021, desfășurat sub sloganul SMART MANUFACTURING for NEW BALANCE, au participat 37 de companii expozante (cu peste 90 de reprezentanţi activi online), peste 35 de speakeri în forumul live și peste 500 de vizitatori înregistraţi.
Una dintre noutăţile acestei ediţii a fost funcţia de Matchmaking prin care participanţii au putut primii un set de recomandări de produse, companii sau persoane în baza intereselor comunicate la înscriere. Experienţa personalizată a facilitat astfel contactul cu cei înscriși la eveniment, având în continuare libertatea de a vedea și accesa orice informaţie disponibilă pe platformă.
Cei peste 500 de vizitatori au generat peste 14.600 de vizualizări de pagini. De asemenea, prin cele 1489 de mesaje trimise pe live chat unii participanţi au reușit să obţină potenţiale colaborări sau au stabilit întâlniri cu acest scop.
În evenimentul virtual, ca și în cel fizic, vizitatorii au putut găsi o paletă largă de echipamente dedicate industriei, oferte speciale, noutăţi și lansări de echipamente pe piaţa din România. Peste 1500 de vizualizări s-au înregistrat la cele 3 livestremuri din showroom-ul Greenbau Tehnologie din București, de la Comelf Bistriţa și din showroom-ul Okuma din Germania.
În plus, expozanţii au organizat 11 workshopuri live la care s-au înscris peste 220 participanţi.
FORUMUL „SMART MANUFACTURING FOR NEW BALANCE” — provocări, perspective şi tendinþe în industrie
Anul acesta, Forumul live desfășurat în cadrul DEMO METAL Virtual a fost structurat pe sprinturi tematice încheiate cu sesiuni Q&A. Cei peste 35 de speakeri au susţinut tot atâtea prezentări live pentru următoarele tematici:
- Industria după un an de pandemie;
- Industry 4.0;
- IIOT & Cloud & Cybersecurity & 5G;
- Soluţii de finanţare pentru industrie - Fonduri UE și de stat;
- Digitalizarea industriei din România;
- Situaţia industriilor în actualul context economic;
- Industrial Start-ups.
În panelul cu tema ,,Industria după un an de pandemie” au fost prezentate câteva dintre măsurile pentru sprijinirea mediului economic luate de guvernele ţărilor partenere României (Germania, Franţa, Italia), provocările întâmpinate de companii în acest an marcat de pandemie, dar și perspectivele de revenire a economiei.
Astfel, Sebastian METZ, General Manager AHK România, a arătat că până acum Germania a cheltuit 100 de miliarde de euro cu sprijinul financiar acordat companiilor, la care se adaugă încă 30 de miliarde de euro pentru programul „Kurzarbeit”. Aceasta în condiţiile în care analiștii au estimat că economia germană a pierdut cam aceeași sumă. Mai exact, în economia germană a fost injectată o sumă aproximativ egală cu pierderea din PIB.
În ceea ce privește perspectivele, Sebastian Metz a declarat: „Este nevoie de mai multă implicare din partea României în proiectele IPCEI (Important Project of Common European Interest). În momentul de faţă există 3 proiecte IPCEI, pentru baterii, hidrogen și micro-electronice. Acestea vor influenţa dezvoltarea economică în Europa, și cum România este o economie industrială, avem nevoie de o implicare puternică din partea ei în astfel de proiecte.”
De asemenea, legat de marile teme dezbătute la nivel european și de noile provocări, General Managerul AHK România adaugă:
„Guvernul român trebuie să analizeze mega tendințele care vor ajunge și în România: Pactul verde european, Creșterea sustenabilității economiei, Digitalizarea. Nu se pune problema dacă vor ajunge, ci în cât timp – în următoarele șase luni sau un an, și cât de mult trebuie să ne adaptăm. Efectele vor fi mult mai mari decât cele ale pandemiei. Deci, trebuie să ne proiectăm politicile aici, în România, astfel încât să putem digera aceste efecte care vor veni. Așadar, avem nevoie de mai mult sprijin, în special pentru ca întreprinderile românești să facă față acestor provocări. Și acest lucru poate fi făcut prin sprijin financiar, prin construirea unei infrastructuri, agenții care vor fi acolo pentru a îndruma companiile cu costuri reduse. Fondurile europene ar trebui folosite pentru economie, pentru adaptarea la aceste evoluții care nu sunt foarte îndepărtate.” Sebastian METZ, General Manager AHK România
Prezentările pot fi vizionate în întregime pe canalul de youtube al T&T-Tehnică și Tehnologie: https://bit.ly/2TAN2Pf
Adrian SANDU, Secretar General ACAROM a prezentat provocările pe care industria auto a fost, și este încă, nevoită să le depășească. În ultimii zece ani, ponderea componentelor electronice în industria auto a crescut foarte mult. Astfel, în contextul pandemiei cea mai mare provocare a fost lipsa componentelor electronice, la care se adaugă și provocările legate de mobilitate. Trecerea la vehicule hibride și electrice crește nevoia de noi tehnologii. În acest context sunt necesare investiţii mari în cercetare și dezvoltare.
„Trebuie să ne gândim mult mai mult la integrarea locală a furnizorilor de componente. Vedem criza componentelor electronice care provin din China, Taiwan și SUA. Și războiul comercial dintre China și SUA a adus multă incertitudine cu privire la disponibilitatea acestor componente, și Europa este prinsă în mijloc. Trebuie să găsim mai mulți furnizori la nivel local, aceasta ne va sprijini și ne va ajuta să ne atingem obiectivele privind producția și disponibilitatea pieselor, dar și predictibilitatea privind furnizarea pieselor necesare pentru produsele noastre finale.” Adrian SANDU, Secretar General ACAROM
Prezentările pot fi vizionate în întregime pe canalul de youtube al T&T-Tehnică și Tehnologie: https://bit.ly/2TAN2Pf
„Statul francez s-a concentrat să creeze scheme de finanțare pentru investiții. Astfel s-a urmărit finanțarea tranziției digitale, inovației și a soluțiilor pentru menținerea producției în Franța. Pentru aceasta au fost oferite și împrumuturi foarte solide de către statul francez, unele dintre ele mergând chiar până 30% din cifra de afaceri, acest împrumut fiind garantat de stat. Există un interes foarte ridicat acum de a investi în România. Sunt multe firme care doresc repatrierea activităților industriale din Asia către Europa, iar România este una dintre opțiuni, dar limitarea României este forța de muncă. Camerele de comerț bilaterale duc o muncă susținută pentru învățământul dual. Aceste programe sunt cheia pentru a putea sprijini investițiile și este rolul Camerelor de comerț și al firmelor să sprijinim universitățile pentru a putea dezvolta o formare mai eficientă.” Jérôme FRANCE, Vicepreședinte CCIFER
Prezentările pot fi vizionate în întregime pe canalul de youtube al T&T-Tehnică și Tehnologie: https://bit.ly/2TAN2Pf
Roberto MUSNECI, Președinte CCIpR, a spus că statul italian a alocat peste 18 miliarde de euro pentru sprijinirea economiei. Aceste fonduri au fost orientate către 3 direcţii: pentru IMM-uri, pentru bunăstare și pentru sănatate. Pierderea din PIB în 2020 a fost de 9,5%, o cifră record pentru Italia, care nu și-a revenit pe deplin după criza financiară din 2008, după cum declară președintele CCIpR. Revenirea la nivelurile precovid este de așteptat să se atingă între T3 2022 și T4 2024.
În ceea ce privește provocările și perspectivele economice ale României, Roberto Musneci declară:
„Vedem o creștere economică pe regiuni. Sesizăm modul în care creșterea economică vine din principalele centre (București și orașele cu peste 200.000 de oameni). Avem impresia că creșterea economică începe sau accelerează în aceste zone. Aceasta ar fi ușurată de planurile de dezvoltare a infrastructurii, așa că ne uităm cu atenție la unele dintre aspectele PNRR în ceea ce privește infrastructura, pactul verde european și modul în care acestea vor fi aplicate în România. Și nu în ultimul rând, cum va aborda România nevoia de a oferi servicii de asistență medicală adecvate, nu numai în centrele principale, ci și pe întreg teritoriul. Asistența medicală este din ce în ce mai mult considerată mai degrabă ca o investiție decât un cost. Așadar, va fi esențial în următorii ani să vedem cum, prin aceste resurse suplimentare date de Uniunea Europeană, care va fi procentul alocat pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate. Acestea sunt cele 3 - 4 zone cheie în care suntem interesați să vedem cum vor fi alocate resursele PNRR.” Roberto MUSNECI, Președinte CCIpR
Prezentările pot fi vizionate în întregime pe canalul de youtube al T&T-Tehnică și Tehnologie: https://bit.ly/2TAN2Pf
Pentru producătorii români de componente auto anul 2020 a fost unul foarte complicat, iar urmările lui încă nu s-au încheiat. Despre acestea, Silviu BADEA, Director General Subansamble Auto (Grup GIC), a declarat:
„După măsurile implementate, în septembrie2020 eram la nivelul din 2019 al comenzilor. Dar nu a durat mult, la începutul lui 2021 a început criza semiconductorilor. Am fost anunțați de către clienții noștri că vor avea fabricile închise temporar sau orarul schimbat: mai întâi în Germania cu fabrica Ford, apoi Dacia-Renault, apoi Ford Craiova și cam la fel pentru toți clienții pe care îi avem - aceasta a fost o nouă lovitură destul de grea. Pentru că atunci când fabricile ba merg, ba se opresc, e foarte greu să gestionezi prezența oamenilor, disponibilitatea lor, materia primă, nivelurile stocurilor, totul devenind o ecuație foarte complexă. De asemenea, logistica a devenit o provocare. Ultima, dar nu cea din urmă, creșterea prețurilor materiilor prime. În momentul de față este chiar o bătălie, avem de-a face cu creșteri de prețuri de la 20% până chiar la 80% - 100%. Disponibilitatea materiilor prime este foarte limitată, câteodată primim oferte de materiale valabile 3 ore: în 3 ore trebuie să plasezi comanda pentru a primi materiile prime în 5 – 6 luni. Este foarte greu să susții toate aceste creșteri de prețuri, le poți susține pentru câteva luni, până încep negocierile cu clienții, dar din păcate se pare că această creștere se va proiecta și în prețul automobilelor, implicit va ajunge la clienții finali. Din păcate, acest lucru ar putea crea o scădere a cererii.” Silviu BADEA, Director General Subansamble Auto (Grup GIC)
Din păcate, producătorul român nu se poate sprijini pe accesarea de fonduri europene din cauza unor definiţii birocratice: „Ce găsim cel mai frustrant este imposibilitatea de a accesa fonduri europene dacă nu ești IMM. Și definiţia IMM dată de Bruxelles este foarte restrictivă. Dacă depășești 200 de angajaţi și câteva milioane de euro ești considerat instant o companie mare. Deci dacă ai 200 de angajaţi, ești automat la nivelul Volkswagen, Tesla sau alte companii de acest gen, cu zeci sute de milioane sau chiar miliarde de euro, și nu poţi accesa fonduri. În industrie trebuie să investești constant pentru a fi la curent cu tehnologia, pentru a deveni mai ,,verde”, mai sustenabil, să poluezi mai puţin, iar asta necesită o investiţie continuă. În opinia mea este nevoie de ajutor pentru investiţii, dar nu neapărat cu fonduri românești, ci cu fondurile europene, asta însemnând că este nevoie de o schimbare în definiţia IMM-ului.”, adaugă Badea.
Cu toate provocările întâmpinate, Silviu Badea încheie optimist: „Simţim că cererile vor reveni în cea de-a doua parte a anului 2021. Din comunicarea cu clienţii noștri, tot în a doua pare a anului, vor apărea noi soluţii care vor putea rezolva parţial criza semiconductoarelor pe care o avem în industria auto și dacă materia primă și componentele sunt acolo, OEM-urile vor funcţiona la capacitate maximă pentru cel puţin câteva luni.”
Prezentările pot fi vizionate în întregime pe canalul de youtube al T&T-Tehnică și Tehnologie: https://bit.ly/2TAN2Pf
Şi celelalte paneluri, în care s-au abordat teme actuale, de interes pentru dezvoltarea companiilor din industrie, s-au bucurat de participarea unor profesionişti recunoscuți în domeniile lor:
- INDUSTRY 4.0: Leonard GIREND – System Sales Engineer & Project Leader ifm electronic; Cosmin TACEA - Manager Departament Tehnic FESTO; Horia TODORAN - General Manager Bosch Rexroth Sales; Vicenţiu CORBU - Fondator KIM. Moderator: Conf.dr.ing. Bogdan GRĂMESCU - Prodecan, Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică, UPB.
- IIOT & CLOUD & CYBERSECURITY & 5G: Irina MARGESCU - Innovation Manager, Dendrio; Cosmin PASCU - Enterprise Solutions Architect, Amazon Web Services EMEA SARL, Sucursala București; Laurentiu POP - Inginer Vânzări Bosch Rexroth Sales; Frank NAGORSCHEL – Director Talent Solutions & Marketing, Crystal System Group Ltd.; Gabriela GEORGESCU - Director General Hexagon; Bogdan PISMICENCO - Country Manager Kaspersky România, Bulgaria & Republica Moldova. Moderator: Conf.dr.ing. Bogdan GRĂMESCU - Prodecan, Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică, UPB.
- SOLUȚII DE FINANȚARE PENTRU INDUSTRIE - FONDURI UE ȘI DE STAT: Victor NEGRESCU - Europarlamentar Parlamentul European, Membru în Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare; Irina MAGAN - Expert accesare fonduri nerambursabile, Director Incepta Consulting SRL; Oana BARA – Coordonator Programe de Finanţare BCR; Roxana MÎNZATU - Expert fonduri nerambursabile, fost ministru al fondurilor europene (Moderator).
- DIGITALIZAREA INDUSTRIEI DIN ROMÂNIA: Costin LIANU - Președinte Wallachia eHub, General Manager USH Pro Business (Moderator); Ionuţ ŢAŢA - Orchestrator FIT Digital Inovation Hub & Fondator Iceberg; Francesca GIRARDI - RIS Operations Manager at EIT Manufacturing; Traian STAMATE - Didactic Manager FESTO; Bogdan Constantin PÎRVU - Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, reprezentant Smart Factory România.
- INDUSTRIAL START-UPS: Adriana RECORD - Director Executiv CCIFER; Delia OLTEANU - Manager Produse si Procese Micro BCR, mentor in Acceleratorul InnovX-BCR; Nicoleta Maria ORB - Șef Birou Centrul de Afaceri, UPBIZZ; Adrian DIMA - Cofondator Kfactory; Vicenţiu CORBU - Fondator KIM; Viorel HAIURA - Consilier Cabinet Primar Primăria Siret. Moderator: Onuţ ILIESCU - Director General TEHNIC MEDIA.
Prezentările pot fi vizionate în întregime pe canalul de youtube al T&T-Tehnică și Tehnologie: https://bit.ly/2TAN2Pf
În cadrul temei ,,Situaţia industriilor în actualul context economic”, Adrian SANDU - Secretar general ACAROM, Constantin DINISCHIOTU - Expert Relaţii Internaţionale al OPIAR și Constantin OPRAN – Președinte ASPLAPLAST ne-au prezentat perspectivele României în industria auto, aero și a prelucrării materialelor plastice.
„Odată cu pandemia s-a făcut o regândire a producției de vehicule la nivel mondial și implicit la nivel european. În România există potențial pentru a atrage un al treilea constructor de automobile pentru că avem deja baza de furnizori necesară unui al treilea constructor și chiar unui al patrulea. Însă avem încă nevoie de infrastructură, care este absolut necesară unui constructor de vehicule, și de forță de muncă calificată.” Adrian SANDU, Secretar General ACAROM
Legat de trecerea la automobilul electric, Adrian Sandu adaugă: „Ar trebui ca noi ca ţară să o luăm pas cu pas: ar trebui dezvoltată infrastructura, să avem staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Nu putem face tranziţia la vehiculul electric de azi pe mâine. În plus, consumatorul trebuie să fie cel care decide ce vehicul să cumpere.”
„Există premise pentru a trece la un alt tip de mobilitate. Avem deja un producător de baterii electrice lângă București, la Cernica, o firmă care a investit enorm într-o fabrică de baterii electrice atât pentru vehicule cât și pentru aplicaţii industriale. Există și la nivelul României preocupări în acest sens, se fabrică în România componente pentru vehicule electrice și hibride”, completează Sandu.
Ţinând cont de faptul că pandemia a limitat circulaţia, unul dintre cel mai afectate sectoare a fost sectorul industriei aeronautice. Despre provocările întâmpinate de companiile din indus-tria aero, Constantin Dinischiotu a declarat:
„Trecerea prin pandemie nu a fost ușoară. Producția a încetinit dramatic la marii integratori, Boeing, Airbus etc. De asemenea, activitatea de reparații a scăzut dramatic pentru că aeronavele nu s-au mai deplasat, iar în România diverșii furnizori de întreținere de aeronave sunt axați pe aeronave cu un singur culoar, de exemplu: Boeing 737, Airbus 320. Iar evident acest tip de aeronave au zburat foarte puțin în pandemie. Operatorii aerieni au preferat să folosească avioanele până la limita controlului, până la ultima oră de control și atunci să îl poziționeze în conservare utilizând un alt avion din flotă.” Constantin DINISCHIOTU, Expert Relații Internaționale al OPIAR
Chiar cu toate aceste încercări, în anul 2020 au avut loc două realizări speciale ale industriei aeronautice românești, după cum declară Constantin Dinischiotu: „România, prin programul “Clear Sky 2” a fost parte din realizarea elicopterului ultra modern Racer care este un demonstrator comandat de Uniunea Europeană, satisfăcând standarde de poluare ale anilor 2023 - 2027. Acest fuselaj a fost produs la Romaero, proiectul fiind condus de Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale.” În plus, „la această oră, cu excepţia embrair, nu există aeronavă civilă în lume care să zboare fără să aibă cel puţin o componentă livrată din România de la diversele facilităţi românești.“
Trebuie să menţionăm că în 2020, Romaero a împlinit 100 de ani de existenţă, iar pe 18 martie 2021 s-au împlinit 115 ani de la primul zbor al lui Traian Vuia, la Paris.
Legat de perspectivele domeniului, Constantin Dinischiotu este optimist: „Încet, încet, au început să reapară cerinţele de piese și necesitatea de întreţinere de aeronave. (…) Suntem extrem de optimiști. Industria va fi în creștere continuă. Cu siguranţă în 2021 vom depăși nivelele din 2019. Motivul: se reia producţia peste tot și cu toţii vom fi bolnavi de ,,dorinţa de călătorie”. Probabil Europa, Statele Unite și Canada vor fi mult mai doritoare să își păstreze capabilităţile de producţie în zone controlabile. Deci mulţi din furnizorii asiatici vor fi dublaţi de furnizori din Europa și America de Nord. Costurile călătoriilor au scăzut spectaculos și nu există niciun motiv pentru care să crească. Industria va fi în creștere continuă începând cu 2021.”
Mai multe informații despre întregul eveniment, găsiți pe https://demometal.ro/virtual/demo-metal-virtual-2021/
Prezentările pot fi vizionate în întregime pe canalul de youtube al T&T-Tehnică și Tehnologie: https://bit.ly/2TAN2Pf
O nouă ediție a evenimentului nu a fost încă anunțată, însă organizatorii pot veni oricând cu propuneri noi, evenimente fizice, hibride sau exclusiv online, în funcție de ceea ce va permite situația.
