De circa un deceniu activitatea din aproape toate domeniile suferă transformări și răsturnări de situații. Au loc frecvente întâlniri internaționale în care experți din diferite domenii, conducători de firme/corporații, înalți funcționari de stat, ziariști specializați etc., dezbat noi idei, realizări, analizează potențiale consecințe atât asupra afacerilor, dar, cu precădere, asupra viitorului ființei umane – imediat și de perspectivă, din toate punctele de vedere: condiții de trai și de muncă, starea mediului, accesul la resurse și la educație etc.
Transformările se referă atât la personalul de conducere din toate sferele de activitate și de la toate nivelurile, cât și la pălmași - personal de execuție. Toți vor trebui să învețe noi deprinderi (adică noi cunoștințe, moduri de aplicare, noi tipuri de relații etc.) pentru a putea supraviețui – companie sau/și individ! [461]
„Cultura este ceea ce rămâne după ce am uitat tot ce am învățat.” – Albert EINSTEIN
„Cine a ieșit din cultură fără voință, fără suflet, fără bunătate, fără iubire de aproape, fără delicatețe, mai bine ședea acasă.” – Nicolae IORGA
„Cultura nu e scopul culturii, ci cultura e modalitatea lui a fi uman.” – Horia Roman PATAPIEVICI
„Fără asimilarea culturii altor popoare în amănunt ne va fi greu, dacă nu imposibil, să apărăm, să impunem și să iubim propria noastră cultură națională.” – Ioan ALEXANDRU
Cu cât citești mai mult, cu atât imiți mai puțin.” – Jules RENARD
Orice schimbare are în spate o serie de forțe stimulatoare, factori interni și presiuni externe, cerințe ale investitorilor, așteptări ale forței de muncă și incertitudini în creștere, de mai multe tipuri. Controlul unora este posibil, alte forțe trebuie să fie direcționate spre folosul tuturor. Dar niciunul dintre factorii identificați nu trebuie neglijați.
Există abordări de tipul conducerii în vremuri de turbulență (de fapt marinarii au o viață profesională întreagă desfășurată mai mult sau mai puțin sub influența hazardului – acum mai puțin, dar cu ani în urmă hazardul având o mare și vitală influență; se poate spune că și activitatea minerilor, a agricultorilor, ba chiar aproape întreaga activitate umană, se află sub imperiul hazardului, cu toate măsurile cunoscute, presupuse).
Neprevăzutul – din cauze naturale sau creat de om – trebuie luat întotdeauna în calcul și trebuie avute în vedere măsuri de evitare sau de diminuare a potențialelor efecte negative sau periculoase.[469]
Cea mai mare provocare industrială de la ora actuală o reprezintă Industry 4.0 sau a Patra Revoluție Industrială (cunoscută și ca 4IR), caracterizată, în mare, de următoarele aspecte: integrarea tehnologiilor digitale în procesele de fabricație și industriale, îmbunătățind productivitatea, eficiența și flexibilitatea.
Elementele esențiale ale acestei revoluții sunt (deocamdată!):
- IoT (internetul lucrurilor) sau IIoT (internetul industrial al lucrurilor) - sunt dispozitive/senzori care achiziționează și fac schimb în timp real de date, permițând monitorizarea și controlul proceselor de fabricație în timp real, starea echipamentelor industriale, și care sunt conectate la Internet;
- Inteligența Artificială – AI sau IA în română – care constă în algoritmi (ansamblu de simboluri și operatori folosiți în matematică și logică, care permit obținerea unor rezultate printr-o succesiune de operații) care analizează volume (mari/imense) de date pentru optimizarea proceselor, realizarea întreținerii preventive (numărul defecțiunilor scade cu cca 50%) și îmbunătățirea calității producției (cu cca 20%). Include și Machine Learning (ML – învățare automată) și Deep Machine Learning (DML – învățare aprofundată) (traducerile mele – C.G.), care înseamnă următoarele:
- ML - Odată ce un program de prelucrare (pe o mașină-unealtă) este procesat, programul respectiv poate fi reactualizat pe baza experienței acumulate de mașina respectivă și aplicat ulterioarelor programe de prelucrare sau piese similare; cu alte cuvinte – autoînvățare;
- DML – Existând conexiuni fizice și logice între mai multe mașini-unelte, experiența uneia poate fi transmisă și mașinilor conectate.
- Analiza volumelor mari/imense de date: se analizează volume mari de date (de diferite tipuri) generate de senzorii/dispozitivele conectate pentru vizualizarea evoluției în timp și înțelegerea fenomenelor și care permit îmbunătățirea operațiilor, inclusiv luarea deciziilor;
- Robotică și Automatizare: roboți evoluați care pot opera împreună cu ființa umană (coboți) pentru executarea în colaborare a unor sarcini cu o precizie mai mare și mai eficient.
- Calcule în cloud: (nu există – după cunoștințele mele - un echivalent în limba română) oferă o infrastructură pentru stocarea și procesarea datelor, a unor programe specifice industriei, permițând realizarea de operațiuni extinse și flexibile (acces pe bază de protocoale specifice).
Achiziția de date trebuie să fie făcută atât din interiorul companiei – de la toate compartimentele - cât și din exteriorul acesteia, de la parteneri – furnizori, logistică etc. [555]. Se vorbește de ceva vreme de Industry 5.0, între care există atât asemănări, cât și deosebiri față de Industry 4.0:
Industry 4.0: mulți lideri au explorat opțiunea de a diminua calificarea forței de muncă pe măsură ce Industry 4.0 ia avânt. Angajații cu abilități din ce în ce mai extinse au devenit active tot mai valoroase, participând la asistarea unor echipamente de înaltă tehnologie, la apariția unor probleme. S-a luat în considerare pregătirea personalului, investindu-se în platforme de VR – realitate virtuală (permite imersia – „scufundarea" în medii complexe realitate + realitate virtuală) pentru a sprijini înțelegerea și reținerea unor noi concepte (se va extinde abordarea mai târziu). Operatorii sunt separați de roboți, interacționând cu ei doar dacă aceștia sunt protejați de incinte speciale. Se concentrează pe valoarea economică.
Industry 5.0: explorează modul în care interacțiunile om –mașină pot sprijini compania să diminueze erorile, să crească producția și, astfel, să devină competitivă în permanență într-un mediu cu provocări continue și o piață în continuă scimbare. Mașinile completează, nu înlocuiesc efortul uman! Consideră tot mai mult folosirea coboților, inclusiv pe linii de asamblare. Acordă prioritate valorii sociale și sustenabilității planetei pe termen lung. Coboții permit eliberarea oamenilor de sarcini repetitive, obositoare, timpul acestora putând fi alocat efectuării unor sarcini creative.
Din aceste caracteristici descrise, deocamdată sumar, rezultă că este nevoie de cunoștințe, de deprinderi suplimentare sau de altele noi, de noi tipuri de culturi atât pentru operatori/muncitori, cât și pentru lideri de la toate nivelurile.
O provocare majoră, atât a Industry 5.0 dar și a sistemelor de producție viitoare, este realizarea de tehnologii care să permită personalizarea produselor, adică oferirea unor produse pe gustul viitorilor beneficiari/clienți.
Nu există două persoane care să aibă aceleași gusturi, preferințe, chiar dacă există și unele elemente comune, sau detalii care depind de personalitatea, de cultura fiecărui individ. Unele produse artizanale pot satisface - într-o oarecare măsură aceste dorințe, dar produsul este ca atare, neputând satisface toate doleanțele clientului: formă, culoare, detalii, material, textură, sau, în anumite situații, de particularități constitutive ale beneficiarului (defecte anatomice, de exemplu) fără a mai lua în considerare prețul, disponibilitatea etc.
În industrie, lucurile sunt similare. Cerințele, exprimate deja, de două mari companii – KUKA și AUTODESK - se referă la fabricația de produse personalizate pe linii de fabricație de tip actual, la prețuri comparabile cu produsele de serie. Ce nu s-a specificat în provocarea lansată (sau nu am sesizat eu) este modalitatea de a accesa aceste dorințe specifice.
NOTĂ: Am încercat acum mulți ani să descopăr cum a realizat în anii 1980 un tânăr britanic păpuși caracter, unice. La circa 30 de ani a devenit milionar în lire prin oferirea de păpuși unicat. Dar nu erau produse după gustul clientului! Am încercat, și cred că am reușit, să structurez echipamente și tehnologii care ar satisface ideea lansată de cele două companii (și nu numai). Trebuie să menționez și următoarele: în lanțul de tehnologii și echipamente se inserează și software-uri de proiectare a produsului dorit. Dacă viitorul beneficiar știe să-și descrie digital/prin proiectare preferințele, o poate face în spații conectate cu tehnologiile de execuție. Dacă nu știe, poate fi ajutat de specialiști care să contribuie la definirea completă a preferințelor (în anumite limite, cred, deocamdată) și care urmează să fie materializate oriunde în țară. Prin sistemele de conexiune existente acum se pot conecta variante personalizate, descrise oriunde în lume, cu unități de producție de oriunde - în țară sau străinătate. Toate demersurile mele din țară (produse ceramice, de sticlă, pantofi, produse din mase plastice etc.), inclusiv în exterior, nu au avut, până acum, niciun ecou! Implementarea unui astfel de complex de tehnologii ar aduce și alte avantaje: creșterea numărului locurilor de muncă, posibilitatea dispersării activităților tehnice/tehnologice în orice colț de țară, diminuarea sau eliminarea stocului de produse greu vandabile sau nevandabile, diminuarea irosirii de materiale, energie și muncă umană etc. Ce va fi...nu știu, dar sper!
Consecințe
Aplicarea pe o scară din ce în ce mai mare a celor două noi concepte tehnologice (și ce va mai veni!!!) trebuie să aducă alte schimbări în organizațiile de producție. Aceasta înseamnă creșterea accentului pe pregătirea personalului – de la vlădică la opincă – ceea ce constituie noi moduri de abordare a culturii organizaționale.
Cultura organizației se referă la un set comun de valori, standarde, obiceiuri, atitudini și comportamente ale angajaților la locurile de muncă dintr-o companie. Toate acestea reflectă modul în care angajații și conducerea iau decizii, acționează și se simt la locul de muncă. Dar cultura companiei poate avea un impact și asupra clienților companiei dacă se are în vedere relația angajat – client/beneficiar.
În locul termenului cultura companiei se pot folosi și alți termeni echivalenți: cultură organizațională, cultură corporativă sau cultura la locul de muncă. Dar trebuie specificat CE NU ESTE cultura organizațională: nu înseamnă avantaje superficiale oferite angajaților (carduri de reduceri, tichete de masă, mâncare gratuită, bonusuri de vacanță etc.). Acestea pot fi considerate părți ale culturii, dar nu definesc cultura și pot indica un anumit tip de mediu. Cultura organizațională stabilește tonul modului de colaborare sau interacțiune cu partenerii și cu clienții. Ea ajută la definirea valorilor și obiectivelor organizației, care pot contribui la stimularea unui sentiment de loialitate și încredere în rândul personalului. A avea o cultură puternică a companiei poate conduce la niveluri mai ridicate de productivitate, la îmbunătățirea moralului și la un mediu de lucru mai pozitiv. [785].
Dincolo de definiție, termenul de cultură organizațională, transpusă în norme, valori, viziuni nu este decât un set de reguli informale (neoficiale, neprotocolare) pe baza cărora funcționează o echipă, indiferent de mărime, domeniu de activitate sau vechime. Ele se vitalizează odată cu înființarea unei firme, se propagă la acționări, dezvoltă rădăcini în interiorul echipei. Orice echipă are identitatea sa, care se transpune în norme, valori, viziuni, aspirații. Companii din aceeași industrie sau zonă geografică se diferențiază prin elemente distincte ale culturii organizaționale, ceea ce conduce la unicitatea fiecărei companii, care nu poate fi copiată sau indusă forțat.
De ce este importantă cultura organizațională? Precum în cazul ființelor vii ADN-ul conține informația genetică a ființei, cultura organizațională constituie fundamentul valorilor, normelor și comportamentelor care modelează identitatea unei organizații. Altfel, o companie ar fi incompletă. Contribuie la închegarea unei culturi autentice, oferă mai mult sens muncii, sunt setați parametrii care ghidează activitatea și astfel se creează și reputația pentru publicul extern.[784]
