Președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, s-a întâlnit miercuri la sediul AHK România, cu reprezentanți ai mediului de afaceri din România și Germania, ocazie cu care a discutat despre transformările economice prin care trec cele două țări, provocările acestor transformări dar și aportul lor la întărirea relațiilor bilaterale. Între acestea, energia, digitalizarea și educația s-au identificat ca fiind temele fierbinți ale momentului, care, în opinia companiilor, ar trebui abordate cu prioritate.
„Ambele țări au trecut printr-un proces amplu de transformare în ultimii ani. Un exemplu ar fi regiunea Ruhr din Germania care a depins mult timp de cărbune și oțel sau schimbările socio-economice prin care a trecut România după căderea cortinei de fier. Dorim să creăm un nou parteneriat pentru transformare între Germania și România și pentru aceasta ne vom concentra pe energie/sustenabilitate, pe digitalizare și pe calitatea forței de muncă, ținând cont de evoluția geopolitică”, a spus directorul general al AHK România, Sebastian Metz.
Președintele AHK România, Andreas Lier, a declarat cu această ocazie că România „poate juca un rol important în tranziția către energie verde a Europei și poate susține creșterea competitivității Germaniei și Europei”. Atuurile României sunt resursele de care dispune: apă, vânt, soare pentru producerea energiei regenerabile, dar și cantități semnificative de surse fosile de energie, care pot fi folosite în această tranziție. În ceea ce privește energia eoliană, România are un mare potențial atât onshore (pe uscat), cât și offshore (pe mare) și este una dintre cele mai importante țări din Europa în ceea ce privește producția de energie eoliană pe uscat. Există de asemenea importante resurse de gaz de câteva miliarde de metri cubi, a doua rezervă ca mărime în Uniunea Europeană. „România ar putea susține și cu gaz țările europene pentru a asigura o tranziție lină către energie verde, iar Germania nu ar mai fi nevoită să importe gaz natural lichefiat și să reactiveze centralele pe cărbune”, a adăugat el.
În materie de energie, reprezentanții companiilor au spus că sunt foarte interesați de ce ceea ce poate România să ofere. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că există o volatilitate a resurselor naturale care produc energia regenerabilă, ca de asemenea și o fluctuație în sistemul de stocare. Prin urmare, provocările prezentului le reprezintă optimizarea produselor pentru energia verde și un acord clar pentru decarbonizare, care presupune o abordare comună, holistică și tehnologică.
În ceea ce privește digitalizarea, reprezentanții companiilor au menționat că există mult potențial pentru dezvoltare în România, în special în zona publică: educație, sănătate sau administrație. Procentul din PIB generat de zona IT/digitalizare este în prezent de 8% și poate crește până la 10% sau mai mult, pe măsură ce piața se va consolida.
Odată cu transformările din industrie și chiar din agricultură, este nevoie de competențe și specializări noi pe piața muncii, iar sistemul românesc de învățământ nu poate produce încă suficient de mulți astfel de specialiști, au fost de părere reprezentanții companiilor. Diploma de bacalaureat nu este suficientă, tinerii au nevoie de calificări pentru locurile de muncă disponibile, iar tehnologiile mai complexe nu sunt studiate în universități. Astfel, e nevoie de coordonare între mediul educațional și cel de afaceri pentru a face posibilă intrarea pe piața muncii de personal calificat, mai ales în condițiile în care tendințele demografice arată o scădere a populației din câmpul muncii.
În prezent schimburile economice dintre Germania și România au atins un volum de 40 mld. EUR, iar investițiile germane în România au depășit 12,5 mld. EUR. Această dinamică este într-o continuă dezvoltare, prin relocări și alte oportunități în domeniul energiei, astfel că aproape în fiecare săptămână sunt anunțuri noi de investiții.
