Evoluţia economiei și a societăţii digitale în 2022

România, pe locul 27, cu un nivel scăzut de competenţe digitale de bază, dar cu rezultate bune în ceea ce privește conectivitatea, numărul de absolvenţi și proporţia de femei specialiste în domeniul TIC

Începând din 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele înregistrate de statele mem­bre în domeniul digital și a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). În fiecare an, rapoartele includ profiluri de țară, care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul UE în principalele domenii de politică digitală. Indicele DESI clasifică statele membre în funcție de nivelul lor de digitalizare și analizează progresele relative înregistrate de acestea în ultimii cinci ani, ținând seama de punctul lor de plecare.

În data de 28 iulie au fost publicate rezul­tatele indicelui economiei și societăţii digitale (DESI) 2022. Raportul arată în prezent că digitali­zarea în UE nu este uniformă, deși există semne de convergenţă: UE continuă să își îmbunătăţească nivelul de digitalizare, iar statele membre care au pornit de la niveluri mai scăzute recuperează treptat decalajul, crescând într-un ritm mai rapid. În special, Italia, Polonia și Grecia și-au îmbunătăţit în mod substanţial punctajele DESI în ultimii cinci ani, ca urmare a faptului că au pus în aplicare investiţii susţinute, au acordat o atenţie politică sporită sec­torului digital și au beneficiat, totodată, de finanţare europeană.

România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediţia din 2022 a Indicelui economiei și societăţii digitale (DESI). Este impor­tant de remarcat faptul că creșterea sa anuală relativă este inferioară celei a ţărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre.

Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia se situează în continuare în fruntea clasamentului statelor membre ale UE. Cu toate acestea, chiar și fruntașii se confruntă cu lacune în domenii-cheie: nivelul de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi AI și volumele mari de date, rămâne sub 30% și foarte departe de obiectivul deceniului digital pentru 2030 de 75%, și deficitul larg răspândit de personal calificat, care încetinește progresul general și conduce la excluziune digitală.

Întrucât instrumentele digitale devin o parte integrantă a vieţii de zi cu zi și a participării în socie­tate, persoanele care nu dispun de competenţe digi­tale adecvate riscă să fie lăsate în urmă. Doar 54% din europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puţin competenţe digitale de bază. Obiectivul deceniului digital este de cel puţin 80% până în 2030. În cursul anului 2020, peste jumătate din întreprinderile din UE (55%) au raportat dificultăţi în ocuparea posturilor vacante de specialiști în domeniul TIC. Acest deficit reprezintă un obstacol semnificativ pentru redresarea și competitivitatea întreprinderilor din UE. Prin urmare, sunt nece­sare eforturi considerabile pentru recalificarea și perfecţionarea forţei de muncă.

România a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază în comparaţie cu media UE, dar își menţine locurile fruntașe în ceea ce privește proporţia femeilor specialiste în domeniul TIC din forţa de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenţilor în domeniul TIC (locul 4). O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competenţele digitale este esenţială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competenţele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.

În 2021, conectivitatea de ordinul gigabiţilor a crescut în continuare în Europa. Acoperirea reţelelor care conectează clădirile cu fibră optică a ajuns la 50% din gospodării, acoperirea globală a reţelei fixe de foarte mare capacitate ajungând până la 70% (obiectiv de 100% până în 2030).

România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obţine cel mai bun punctaj. Proporţia utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puţin 100 Mbps (57%) și prin reţelele fixe de foarte mare capacitate (87%) depășește media UE.

Cu toate acestea, performanţele ţării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a servi­ciilor publice digitale sunt slabe în comparaţie cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală (22% spre deosebire de 55% media UE) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informaţii (17%) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și pro­gresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunităţile oferite de tehnologiile digitale. Această situaţie este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetăţeni, cât și pentru întreprinderi.

Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 și schimbările frecvente de guvern (cinci guverne în ultimii 4 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru România. Digitalizarea reprezintă în con­tinuare o prioritate pentru actualul guvern aflat la putere începând din 25 noiembrie 2021, alături de simplificarea legislaţiei și crearea unui mediu de reglementare favorabil întreprinderilor. Guvernul conduce transformarea digitală a sectorului public prin politica publică în domeniul e-guvernării pentru perioada 2021-2030 (adoptată la 3 iunie 2021), proiectul emblematic de stabilire a unui cadru pentru serviciile și instrumentele de guvernare electronică. Politica se află la începutul procesului de punere în aplicare.

Cu un sprijin pentru investiţii de aproape 6 miliarde EUR (20,5% mar­care digitală), Planul de redresare și reziliență al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume competenţele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât și investiţii) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, alte ministere și entităţi publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe. O structură de guvernanţă flexibilă, care să evite fragmentarea și să asigure o punere în aplicare coerentă și eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă.

Mecanismul de redresare și rezilienţă, în cadrul căruia aproximativ 127 de miliarde EUR sunt alo­cate reformelor și investiţiilor în domeniul digital, oferă o oportunitate fără precedent de a accelera transformarea digitală pe care UE și statele sale membre nu își pot permite să o rateze.

Constatările arată că, deși majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, trebuie să se intensi­fice eforturile pentru a se asigura implementarea deplină a infrastructurii de conectivitate (în special 5G) care este necesară pentru servicii și aplicaţii extrem de inovatoare.

UE a pus la dispoziţie resurse semnificative pentru a sprijini transformarea digitală. În cele 25 de planuri naţionale de redresare și rezilienţă care au fost aprobate până în prezent de Consiliu, 127 de miliarde EUR sunt alocate reformelor și investiţiilor legate de domeniul digital. Aceasta reprezintă o oportunitate fără precedent de a accelera digitalizarea, de a spori rezilienţa Uniunii și de a reduce dependenţele externe, atât prin inter­mediul reformelor, cât și al investiţiilor.

Statele membre au direcţionat în medie 26% din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și rezilienţă (MRR) către transformarea digitală, depășind pragul obligatoriu de 20%. Statele mem­bre care au ales să investească în sectorul digital peste 30% din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și rezilienţă sunt Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda și Lituania.

Dimensiunea digitală în cadrul Planului de redresare și rezilienţă al României (PNRR)

Planul de redresare și rezilienţă al României are ca obiectiv de a aborda majoritatea deficienţelor din domeniul digital ale ţării, contribuind cu 5,97 miliarde EUR (și anume 20,5% din alocarea totală a României) la obiectivele digitale. Cea mai importantă contribuţie este în cadrul componentei 7 (Transformarea digitală), deși toate componen­tele includ unele măsuri legate de domeniul digital.

În cadrul componentei 4 (Transport sustenabil), sunt alocate 864 de milioane EUR digitalizării sistemului feroviar și dezvoltării unei infrastructuri rutiere durabile, inclusiv a unor elemente digitale.

Componenta 7 (Transformarea digitală) alocă 1 817 milioane EUR (cea mai mare contribuţie pentru o singură componentă) și se axează pe transformarea digitală a sectorului public, secu­ritatea cibernetică și conectivitate. În mod spe­cific, această componentă include reforme pre­cum intrarea în vigoare a Legii privind securitatea reţelelor 5G și adoptarea Strategiei naţionale de securitate cibernetică pentru perioada 2021-2026. În cazul celei dintâi, invitaţia de participare la procedura de ofertare pentru autorizarea opera­torilor de telecomunicaţii de a acorda licenţe 5G ar fi trebuit publicată până în iunie 2022. Printre alte reforme esenţiale se numără adoptarea Legii privind cloudul guvernamental și interoperabilitatea până în iunie 2022, care va declanșa investiţii sem­nificative în implementare și actualizarea serviciilor conexe, înfiinţarea grupului operativ pentru punerea în aplicare și monitorizarea reformelor și a investiţiilor în domeniul digital prevăzute în PNRR, precum și analiza opţiunilor pentru arhitectura cloudului guvernamen­tal. În plus, din această componentă face parte o cerere de „sprijin sub formă de granturi pentru competenţele digitale” pentru perfecţionarea/reca­lificarea angajaţilor din întreprinderi.

În cadrul componentei 8 (Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii), sunt avute în vedere mai multe investiţii pentru digitalizarea autorităţilor din domeniul fiscal și cel al pensiilor.

Componenta 9 (Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare) este, de asemenea, importantă în contextul digitalizării, deoarece alocă 1 064 de milioane EUR pentru a sprijini digitaliza­rea întreprinderilor și pentru a sprijini un proiect multinațional privind „procesoarele cu consum redus de energie și cipurile semiconductoare”, care urmează să fie pus în aplicare ca proiect important de interes european comun (PIIEC). În plus, PNRR-ul finanţează, în acest context, operaţionalizarea unei platforme digitale publice care furnizează între­prinderilor servicii publice legate de intrarea/ieșirea firmelor de pe piaţă, autorizarea reprezentanţelor străine în România și obţinerea de licenţe indus­triale (Investiţia 1). O schemă în valoare de 500 de milioane EUR vizează sprijinirea adoptării tehnologiilor/soluţiilor digitale, cum ar fi inteligenţa artificială, datele, cloud computingul, platformele, tehnologia blockchain și transformarea digitală a procedurilor legate de întreprinderi (Investiţia I3a).

Instituirea de administraţii subnaţionale la nivel intermediar (de exemplu, zone rurale funcţionale) în cadrul componentei 10 (Fondul local) ar trebui să permită integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unităţi administrative care fac parte din consorţii locale. Integrarea ar duce la îmbunătăţirea accesului, în special în zonele mai puţin urbanizate, în care calitatea serviciilor publice existente este uneori inferioară standardelor.

Componenta 14 (Buna guvernanță) contribuie la promovarea participării la spaţiul public digi­tal. În cadrul Reformei 1, personalul organizaţiilor societăţii civile beneficiază anual de formare pentru a-și spori capacitatea și competenţele de a par­ticipa în mod eficace la procedurile de consultare publică prin intermediul platformei digitale e-con­sultare.gov.ro. În paralel, Investiţia 3 vizează crearea unor structuri de parteneriat între administraţiile locale și societatea civilă, inclusiv prin încurajarea digitalizării ONG-urilor.

În cadrul componentei 15 (Educație), un buget de 1 129,5 milioane EUR este alocat reformelor și investițiilor pentru digitalizarea educației. Aceasta include reforme menite să stabilească profilul de competenţe digitale al cadrelor didactice și să evalueze competenţele digitale în cadrul exame-nelor școlare, precum și să asigure standarde pentru dotarea școlilor cu echipamente și resurse tehnologice în scopuri educaţionale online.

Concluzie

Identificarea domeniului digital ca o prioritate-cheie, acordarea de sprijin politic și punerea în aplicare a unei strategii clare, precum și a unor politici și investiţii solide sunt elemente indispensabile pentru a accelera transformarea digitală și pentru ca UE să menţină traseul corect în vederea transpunerii în practică a viziunii stabilite în cadrul deceniului digital. (sursă: https://romania.representation.ec.europa.eu)