Industria auto după un an de la debutul pandemiei

Provocările actuale, trecerea către o mobilitate sustenabilă şi măsurile fiscale adoptate de autorităţi

Conform datelor publicate de ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România), pe parcursul anu­lui 2020, producția de autoturisme din România a ajuns la 438.107 unități, înregistrând o scădere cu 10,67%, comparativ cu 2019, când au fost produse 490.412 unități. Statisticile arată un trend descendent și în cazul auto­turismelor nou înmatriculate în 2020.

Nici anul 2021 nu aduce vești bune pentru industria auto. În luna ianuarie, în România au fost produse cu 10,71% mai puţine unităţi faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Cei doi mari producători din România, Dacia și Ford, au înregistrat niveluri de producţie similare, realizând aproximativ același număr de unităţi în fabricile din Mioveni, respectiv Craiova.

Așa cum a fost preconizat încă de anul trecut, este dificil de estimat când pandemia de COVID-19 se va apropia de final, de aceea este prematur să luăm în calcul o întoarcere la modul de operare iniţial. Cu toate acestea, industria își reia treptat activitatea, iar cifrele ne arată că măsurile de prevenţie adoptate de producători au fost eficiente. Dintre acestea, amintim investiţiile în echipamente destinate igienei personale, limitarea deplasărilor profesionale, distanţarea la locul de muncă, imple­mentarea activităţii de telemuncă sau acordarea de zile libere pentru părinţi (pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ), capacitatea identificării rapide a angajaţilor cu risc de infecţie, precum și izo­larea celor infectaţi sau regândirea proceselor de producţie și a lanţurilor de aprovizionare care au fost puternic afectate de restricţiile de deplasare.

„În ultimul an, am observat că dealerii auto au început să își adapteze activitatea, încer­când să vină în întâmpinarea nevoilor clienților prin simplificarea proceselor de achiziții. În plus, pe lângă folosirea instrumentelor online deja existente, precum configuratorul mașinii, calcu­latorul de preț sau programarea unui test-drive, portofoliul de servicii oferit de către aceștia se extinde, astfel încât reducerea vânzărilor de autoturisme să nu îi afecteze foarte mult.” Alexandru STANCIU, Manager, Tax, Mazars România

Clienţii pot apela acum la dealeri pentru întoc­mirea documentaţiei pentru programul Rabla, înma­tricularea autoturismelor achiziţionate sau chiar livrarea mașinilor direct la domiciliul lor. Ne aflăm într-un context în care jucătorii din sectorul auto trebuie să identifice oportunităţile industriei și în același timp să facă faţă noilor provocări.

Accelerarea cererii pentru autoturisme sustenabile

La nivel global, există o presiune asupra sustenabilităţii sectorului auto în sensul limitării emisiilor de dioxid de carbon.

„Reglementările UE impun producătorilor de echipamente originale (OEM) să reducă în medie emisiile la 95 de grame pe kilometru, astfel încât OEM-urile sunt supuse presiunilor de a-și alinia flotele cu reglementările în vigoare pentru a evita amenzile de necon­formare.”, a menţionat Dr. Christian Back, Global Co-Head of Automotive Sector, Mazars, Europa.

Concomitent cu aceste constrângeri, se nasc și oportunităţi comerciale. Ford, unul dintre cei mai mari producători de autoturisme din România, a anunţat deja tranziţia către un viitor 100% electric în Europa. Oficialii companiei au declarat că vor realiza o investiţie de peste 1 miliard de dolari în modernizarea fabricii din Cologne, Germania. Ford estimează că până în anul 2026, 100% dintre automobilele vândute pe teritoriul UE vor fi electrice sau hibrid, iar până în 2030 toate automobile produse în Europa vor fi electrice.

Chiar dacă în prima parte a anului 2021, numărul înmatriculărilor de autoturisme noi în România a scăzut, observăm că preferinţa consumato­rilor pentru autoturisme „verzi” (electrice și tip hibrid) cunoaște o creștere importantă (cu aproximativ 26%, comparativ cu anul trecut, conform datelor furnizate de Asociaţia Producătorilor și Importatorilor de Automobile - APIA).

Deși consumatorii tind să fie din ce în ce mai interesaţi de alternative sustenabile, costul acestor automobile este încă un factor decisiv în alegerile lor. Vehiculele electrice rămân în continuare semnifi­cativ mai scumpe decât celelalte tipuri de mașini, chiar dacă pe termen lung costurile cu combustibilul și întreţinerea contrabalansează această diferenţă.

Pentru a crește interesul clienţilor pentru auto­turismele „verzi” va fi necesară colaborarea tuturor jucătorilor din industria auto pentru a identifica soluţii accesibile, astfel încât costul de producţie și implicit cel de vânzare al mașinilor să scadă și să devină o alternativă reală la autoturismele clasice.

În același timp, autorităţile întreprind măsuri pentru a îmbunătăţi parcul auto din România, care este unul dintre cele mai vechi din Europa. Recent, reprezentanţii Ministerului Mediului au anunţat modificări importante asupra programului „Rabla” care să sprijine achiziţiile de mașini noi sau elec­trice. Astfel se majorează prima de casare (de la 6.000 lei la 7.500 lei), în timp ce bugetul pen­tru achiziţia de mașini electrice sau tip plug-in se dublează.

Pe lângă stimulentele acordate consumatorilor care cumpără astfel de mașini, autorităţile tre­buie să continue să își îndrepte atenţia și asupra îmbunătăţirii infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice, autonomia fiind una dintre principalele preocupări ale acestora în momentul în care iau în calcul o migrare către o mașină „verde”.

Achiziţia online a maşinilor prezintă un potenţial ridicat

2020 a fost anul care a influenţat cel mai mult piaţa de e-commerce, chiar și atunci când ne referim la autoturisme. Producătorii și-au lansat site-uri dedicate prin care clienţii își pot alege mașina dorită, pot verifica în stocul cărui dealer se află, iar după completarea tuturor documentelor, achiziţia se poate realiza online, urmând ca livrarea să aibă loc la domiciliul clientului sau în showroom. Chiar dacă vânzările de mașini noi se confruntă cu o tendinţă descendentă, importurile de autoturisme second-hand continuă să se menţină la un nivel ridicat.

„Volumele de vânzări online sunt încă reduse, dar potențialul de creștere este uriaș. România are o reală nevoie de digitalizare și a contat enorm faptul că instituțiile publice impor­tante au avansat în 2020 considerabil la acest capi­tol. Industria auto poate susține experiențe online în achiziționarea, finanțarea și asigurarea mașinii, inclusiv în zona de coordonare a flotelor auto. Până la realizarea unei întregi infrastructuri digitale mai sunt câteva etape de parcurs, iar Porsche Finance Group își dorește să susțină acest demers pentru a oferi o experiență 100% online clienților săi.” Andrei CONSTANTINESCU, CFO, Porsche Finance Group România

Brexit — o nouă provocare pentru industria auto

Începând cu 1 ianuarie 2021, a intrat în vigoare acordul comercial de cooperare încheiat între Uniunea Europeană și Regatul Unit, prin care au fost agreate regulile generale de colaborare în sectorul auto. Cu toate acestea, producătorii de componente auto și autoturisme au fost nevoiţi să analizeze și/ sau să readapteze cu atenţie modelele de business exis­tente, ţinând cont de iminentele dificultăţi practice cu care au început să se confrunte (costuri suplimentare pentru reorganizarea lanţurilor de aprovizionare, instruirea personalului, modificările aduse legislaţiei, raportări suplimentare etc.).

Măsuri fiscale cu impact asupra optimizării fluxului de numerar

Pentru a atenua impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra economiei, guvernele din întreaga lume au luat măsuri drastice din punct de vedere fiscal. În decursul anului 2020, autorităţile române au venit în sprijinul mediului de afaceri cu o serie de măsuri fiscale, parte dintre ele fiind recent prelungite chiar până la începutul anului 2022, cu scopul de a atenua impactul negativ generat de pandemie, într-un context în care piaţa auto la nivel european se afla deja în declin încă dinainte de apariţia aces­tei provocări globale. Reamintim aici eșalonarea la plată a obligaţiilor bugetare, amânarea plăţii taxelor, accelerarea rambursărilor TVA, exceptarea de taxe în cazul sumelor acordate angajaţilor care lucrează în regim de telemuncă (în limita plafonului lunar de 400 lei) etc.

„La nivel declarativ, autoritățile fiscale au transmis că prioritatea administrației fiscale pentru următorii ani este creșterea gradului de colectare a taxelor prin digitalizare. Cu toate că experiența ultimilor ani ne-a dovedit că migrarea către o administrație fiscală digitală este un obiec­tiv îndrăzneț, am remarcat că în perioadele de criză, pașii spre digitalizare se parcurg mai rapid. La un an după declanșarea pandemiei, observăm că derularea inspecțiilor fiscale de la distanță a devenit o normalitate, autoritățile sunt mult mai receptive în a derula întâlniri prin intermediul plat­formelor online, iar un acces facil la informațiile solicitate reduce costurile administrative atât la nivelul contribuabilului, cât și al administrației.” Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars România

Toate aceste măsuri au fost completate la finalul anului 2020 cu cel mai important pachet de modificări aduse Codului fiscal și celui de procedură fiscală (consolidarea fiscală pentru impozitul pe profit, relaxarea condiţiilor privind acordarea certifi­catului de amânare a plăţii TVA în vamă, deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanţelor începând cu 1 ianuarie 2022 etc.), măsuri de altfel solicitate de către mediul de afaceri de mai bine de 3 ani.

Evenimentele din ultimul an ne-au demonstrat că autorităţile fiscale și contribuabilii se pot mobiliza foarte rapid pentru a continua proiectele de digi­talizare care până de curând stagnau. Observăm iniţiativa ANAF de a implementa bunele practici din alte state membre ale UE, care au fost deja incluse în planul strategic publicat de autorităţi în vederea dezbaterii publice. Sunt măsuri așteptate de mediul de afaceri, care au ca scop simplificarea atât a colectării veniturilor la buget, cât și a modului de derulare a controalelor fiscale. Ne referim aici în primul rând la derularea mai facilă a inspecţiilor fiscale de la distanţă, dar și la fișierul standard de audit SAF-T, care va asigura schimbul electronic de informaţii contabile și fiscale între contribuabili și autorităţile fiscale. SAF-T este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili, în timp ce în perioada august – decembrie 2021 va putea fi utilizat voluntar. Înţelegem că la acest moment, ANAF lucrează la actualizarea listei con­tribuabililor mari și prin urmare, recomandăm tuturor companiilor să urmărească cu atenţie publicarea acestei liste pentru a se putea pregăti din timp să facă faţă complexităţii acestui nou sistem de rapor­tare.

Despre Mazars

Mazars este un parteneriat internaţional, ce oferă servicii integrate de audit și consultanţă contabilă, fiscală, financiară și juridică. Operând în peste 90 de ţări și teritorii din întreaga lume, se bazează pe expertiza a 42.000 de profesioniști – 26.000 în parteneriatul integrat Mazars și 16.000 prin Mazars North America Alliance – pentru a asista clienţi de toate dimensiunile, în fiecare etapă a dezvoltării lor. În România, Mazars are o experienţă de peste 25 de ani în audit, servicii de consultanţă fiscală, financiară, contabilă, HR și salarizare. Echipa locală cuprinde 7 parteneri și 230 de profesioniști.