Prețurile ridicate ale energiei și concurența mondială dictează necesitatea reducerii risipei de energie și îmbunătățirea eficienței sistemelor ori de câte ori este posibil. Aburul, pe lângă faptul că este una dintre utilitățile cele mai costisitoare din fabrici, reprezintă o componentă esențială pentru calitatea produsului în numeroase domenii de prelucrare. Un factor care contribuie semnificativ la risipă și ineficiență este reprezentat de pierderi: atât în atmosferă, cât și prin supape și oale de condens.
Se estimează că o fabrică obișnuită poate economisi până la 20% din abur, dacă își optimizează sistemul aferent. Optimizările aduse sistemului de abur pot include izolarea liniilor de retur pentru vapori și condens, stoparea oricăror pierderi de aburi și mentenanţa oalelor de condens. De asemenea, experţii au afirmat că până la 20% din aburul generat de cazanul central dispare prin pierderi sau oale de condens defecte.
Din cauza creșterii preţului pentru generarea aburului - între 30 euro și 35 euro per tonă de abur, un program de inspectare a oalelor de condens este vital. De exemplu, o oală de condens cu o dimensiune a orificiilor de 3 mm, care funcţionează la 7 bari, poate pierde aproximativ 13 kg de abur pe oră. Cu un cost de 30 euro/1000 kg, rezultă o pierdere de peste 3000 euro pe an doar de pe urma unei oale de condens defecte.
De ce ultrasunete?
Tehnologia cu ultrasunete este folosită de experţii în întreţinere și fiabilitate din întreaga lume și este considerată cea mai versatilă dintre tehnologiile de mentenanţă predictivă. Utilizările specifice ale ultrasunetelor includ detectarea pierderilor de aer comprimat și gaz, inspectarea rulmenţilor, inspectarea motoarelor, a cutiilor de viteză și electrice pentru echipamentele electrice sub tensiune, a supapelor, aplicaţiilor hidraulice și oalelor de condens. Cu toate acestea, când vine vorba despre inspectarea oalelor de condens, o singură tehnologie nu poate soluţiona totul. Programele de întreţinere și fiabilitate World Class folosesc mai multe tehnologii de inspecţie atunci când trebuie efectuată inspectarea activelor pentru care sunt responsabili. Pentru inspectarea oalelor de condens, inspecţia vizuală, măsurarea temperaturii și ultrasunetele trebuie folosite în asociere pentru un rezultat optim.
Planificarea succesului
Înainte de a începe orice inspecţie a oalelor de condens, ar fi util să analizaţi câteva lucruri care vă vor ajuta ca inspectarea oalei de condens să aibă succes. Mai întâi, mergeţi în zonă pentru a identifica și marca fiecare oală de condens. Nu puteţi începe să testaţi oalele de condens înainte de a identifica unde sunt amplasate toate aceste dispozitive. Este necesară utilizarea unui sistem de marcare pentru a putea identifica corect fiecare oală de condens după începerea analizării acestora. Eticheta trebuie să includă un număr și informaţiile despre oala de condens, cum ar fi producătorul, tipul acesteia, dimensiunea orificiului din interiorul său și scopul oalei de condens. Apoi, aceste informaţii pot fi introduse într-un software, cum ar fi Ultratrend DMS de la UE Systems, ce documentează în baze de date oalele de condens. În cadrul software-ului Ultratrend DMS se poate adăuga și o fotografie a oalei de condens pentru o înregistrare suplimentară și facilitarea raportării.
Testarea oalelor de condens cu ultrasunete
După ce se creează o bază de date exactă cu toate separatoarele de vapori poate începe inspecţia acestora. Pentru a gestiona mai ușor datele pentru raportare și inspecţie, se recomandă divizarea suprafeţelor de inspectat în zone. Folosiţi o progresie logică pentru producţia de abur, utilizarea acestuia și returul condensului. Începeţi de la cazan, continuaţi cu distribuţia aburului și circuitul de distribuţie, apoi continuaţi cu echipamentele de procesare și încheiaţi cu sistemele de recuperare a condensului.
Când inspectorul ajunge la oala de condens, înainte de testarea cu ultrasunete, se recomandă mai întâi măsurarea temperaturii cu un radiometru punctual simplu. Nu doar că temperatura îi permite inspectorului să afle dacă oala de condens pierde sau nu abur, ci temperatura poate fi folosită și pentru a estima presiunea aburului. Dacă temperatura oalei de condens este scăzută, inspectorul trebuie să verifice pentru a se asigura că supapele sunt deschise sau dacă separatorul a fost scos din uz. Dacă temperatura oalei de condens este ridicată/ foarte mare, atunci inspectorul poate nota temperaturile de admisie și evacuare și poate continua testarea cu ultrasunete.
Când se ajunge la testarea efectivă cu ultrasunete a oalelor de condens, cel mai important aspect este că inspectorul va trebui să știe, după ce ajunge la oala de condens în cauză, ce tip este aceasta. Dacă se cunoaște tipul de oală de condens, se va determina cum ar trebui să sune aceasta după ce intră în contact cu instrumentul cu ultrasunete. Oalele de condens prezintă una dintre următoarele caracteristici de sunet: pornit/oprit sau debit continuu.
Se recomandă să ascultaţi mai multe oale de condens înainte de a începe inspecţia pentru a stabili o caracteristică de sunet „normal” pentru modul în care funcţionează oalele în condiţiile de funcţionare ale sistemului dvs. specific de abur.
În testarea oalelor de condens pe bază de ultrasunete, pentru a identifica scurgerile, se recomandă testarea pe structură sau cu contact. Contactul fizic dintre oala de condens și instrumentul cu ultrasunete este necesar pentru a putea „auzi” cum funcţionează aceasta. Dacă se folosește un instrument cu ultrasunete căruia i se poate regla frecvenţa, reglaţi frecvenţa la setarea recomandată de 25 kHz. Dacă se folosește un instrument cu ultrasunete care nu are o funcţie de reglare a frecvenţei, cel mai probabil frecvenţa este setată la 38 kHz. Indiferent de tipul de oală, amplasarea sondei de contact sau a accesoriului modul stetoscop pe instrumentul cu ultrasunete va fi întotdeauna la orificiul de evacuare al oalei. Pe partea de evacuare a oalei de condens se creează turbulenţe atunci când aceasta elimină condensul. Prin urmare, amplasarea sondei de contact se va face întotdeauna pe partea cu orificiul de evacuare al acesteia.
După ce se realizează contactul, reglaţi sensibilitatea/volumul de pe instrument până când se poate auzi sunetul emis.
Atunci când inspectaţi oalele de condens cu ultrasunete, este important să aveţi răbdare. Realizaţi contactul la orificiul de evacuare al oalei și așteptaţi ca aceasta să efectueze un ciclu. Dacă s-au verificat temperaturile și oala nu a efectuat un ciclu timp de aproximativ un minut, continuaţi la următoarea oală de condens. Dacă aceasta nu a efectuat un ciclu în decurs de un minut, poate fi dificil de aflat când poate efectua din nou un ciclu, dar dacă temperaturile sunt bune și nu există nicio indicaţie de defecţiune, continuaţi cu următoarea oală de condens care trebuie testată. Când se începe prima dată, ar putea fi util să se compare caracteristicile sonore ale unor tipuri similare de oale de condens pentru a ajuta inspectorul să identifice corect diferenţa dintre un sistem defect și unul care funcţionează în parametri.
Raportarea rezultatelor
După ce inspectorul a colectat toate informaţiile referitoare la starea oalelor de condens pe care le-a inspectat, este important să înregistreze rezultatele. Nu trebuie raportate doar condiţiile de operare ale oalei de condens: defectă, cu pierderi sau în parametri, ci și banii pierduţi din cauza oalelor de condens defecte sau cu pierderi. Pentru a genera raportul privind pierderea de aburi în software-ul DMS sau aplicaţia Steam Trap de la UE Systems, inspectorul trebuie să cunoască următoarele informaţii pentru fiecare oală de condens: tipul acesteia, dimensiunea orificiului, temperatura de admisie, temperatura de evacuare, condiţiile de operare (OK, cu pierderi, înfundat, nefuncţional) și cât costă să se genereze 1.000 kg de vapori (euro/1.000 kg).
Concluzii
Un program de mentenanţă eficientă a oalelor de condens începe în primul rând cu siguranţa și conștientizarea. Crearea unei conștientizări la nivelul unităţii în legătură cu problemele asociate oalelor de condens defecte poate ajuta la eliminarea unor potenţiale probleme timpurii, deoarece toată lumea cunoaște problemele de siguranţă și economice generate de oalele de condens cu probleme. După ce se compilează datele trebuie realizată raportarea și documentarea corecte ale oalelor defecte sau cu pierderi și banii asociaţi oalelor de condens defecte. Deoarece punem accentul pe energie și sustenabilitate în domeniul nostru, acesta este modul ideal de a arăta potenţialilor clienţi și furnizori că pierderea de energie este tratată cu seriozitate și că depunem în permanenţă eforturi pentru a corecta problemele legate de pierderile de energie. Un program de testare cu ultrasunete a oalelor de condens este un mod facil, rapid și exact de identificare a problemelor aferente și a stării generale a sistemului de abur.
