După ce în ultimul trimestrul al anului 2020 România a înregistrat cea mai mare creștere în rândul țărilor Uniunii Europene, CCIFER a lansat în rândul companiilor membre un nou barometru de conjunctură economică, pentru a evalua percepția investitorilor atât asupra indicatorilor economici transversali, cât și asupra celor sectoriali.
Barometrul sintetizează indicatori de cadru general (economic, politic, social, de atractivitate), indicatori de cadru specific (cifra de afaceri, personal, profitabilitate, investiţii) și un indicator general de moral. Rezultatele barometrului, care a fost realizat în perioada februarie – aprilie 2021, au fost prezentate în cadrul Adunării Generale a Membrilor CCIFER, care a avut loc pe 19 aprilie.
„Observăm că, în cadrul Uniunii Europene, România trece destul de bine de această criză fără precedent (cu excepția sectoarelor ospitalității, evenimentelor și transportului de călători), înregistrând o scădere mai mică a PIB-ului, o redresare viguroasă și o datorie publică la 45% din PIB. Față de ultimul trimestru al anului 2020, barometrul înregistrează anticiparea membrilor CCIFER a ieșirii din criză.” François COSTE, Președinte CCIFER
Percepția investitorilor asupra atractivității României este aproape la nivelul record al anului 2019, situându-se la un nivel de 3,4 din 5. România continuă să fie atractivă pentru companiile membre CCIFER, ca releu de creștere pe piaţa sa nesaturată din UE și ca releu de competitivitate globală prin producerea în România a unei părţi a valorii lor adăugate în activităţi de producţie sau servicii.
În prezent, moralul investitorilor francezi se află la cel mai înalt nivel din ultimii 3 ani, situându-se la 3,45 pe o scară de la 1-5, după o scădere dramatică în 2020, la 2,84.
Toţi indicatorii măsuraţi înregistrează o creștere semnificativă faţă de nivelul anului 2020, 6 din 10
depășind nivelurile maxime din ultimii trei ani (economic, politic, social, cifră de afaceri, rentabilitate, moral și total).
Media tuturor indicatorilor măsurați depășește nivelul ultimilor 3 ani, arătând încrederea comunităţii de afaceri într-o relansare economică și în ieșirea din criză în viitorul apropiat, precum și în nivelul de stabilitate socio-economică al României pe termen scurt și mediu.
Indicatori privind mediul de afaceri
Economic: în ceea ce ţine de indicatorii privind mediul economic în general, aceștia depășesc nivelurile din 2018 încoace. Situându-se la 3,32, percepţia investitorilor asupra mediului economic este una pozitivă.
Politic: percepţia asupra mediului politic se situează la 3,30. După un an pandemic ce s-a suprapus cu alegerile locale și parlamentare, următorii patru ani neelectorali din România se prefigurează ca etapă importantă pentru ca transformările fundamentale necesare pentru relansarea socio-economică post coronavirus să fie făcute.
Social: mediul social este evaluat la un nivel mai modest, de 3,07. Acest fapt poate fi explicat prin influenţa mai multor factori, precum continuarea muncii part time în anumite sectoare, precum și a telemuncii care, deși a contribuit la protejarea sănătăţii angajaţilor, contribuie la erodarea relaţiilor de colaborare și a productivităţii. În plus, schimbarea excesiv de rapidă a costului factorului uman este foarte greu de compensat prin creșteri de pro ductivitate, în timp ce tensiunile cronice de pe piaţa muncii persistă, iar poziţiile federaţiilor sindicale în dialogul public se consolidează în detrimentul organizaţiilor patronale.
Indicatori avansaţi privind companiile
- La 3,49, perspectivele privind evoluția cifrei de afaceri sunt cele mai ridicate din ultimii ani, cu excepţia sectoarelor încă afectate direct de măsurile de izolare.
- Situându-se la 3,40, rentabilitatea este la nivelul maxim din ultimii ani, beneficiind de recuperarea cererii și de economii la cheltuieli generale, care au făcut posibilă scăderea punctului de echilibru al companiilor.
- Perspectiva forței de muncă, la 3,21, reflectă reluarea susţinută, deși prudentă, a angajărilor, după o îngheţare parţială pe piaţa muncii în 2020.
- Și în ceea ce privește investițiile, poziţionarea la 3,30 reflectă o reluare a acestora, însă una precaută, după un an 2020 marcat de amânări ale investiţiilor.
Provocări:
1. Prima provocare este scăderea temporară a activităţii: 42% dintre respondenţi susţin că pandemia le afectează mai puţin de 10% din afaceri, 31% dintre investitori fiind afectaţi în proporţie de 10-25%, în timp de 15 % dintre aceștia înregistrează pierderi între 25 și 60 la sută. 7% dintre investitori sunt afectaţi în proporţie de peste 70%.
2. Al doilea indicator se referă la revenirea la nivelul de activitate considerat normal, respectiv cel dinaintea pandemiei. 20% dintre investitori nu au înregistrat o scădere în 2020, 25% se așteaptă la o revenire la un nivel normal în 2021, 28% estimează revenirea ca fiind posibilă abia în 2022, iar 18 % în 2023. Numai 9% dintre respondenţi nu pot să estimeze când vor reveni la un nivel al afacerilor similar celui din 2019.
3. În ceea ce privește principalele dificultăţi în afaceri, 71% dintre investitori menţionează lipsa predictibilităţii indusă de criza de sănătate fără precedent, 51% scăderea volumelor sau a cotei de piaţă, precum și scăderea volumelor din cauza constrângerilor de mobilitate sau afectarea supply-chain-urilor etc.
Principalele măsuri pentru a face faţă crizei
98% dintre investitori recurg la telemuncă atunci când natura funcţiei o permite; 27% dintre aceștia îngheţând angajările. Următoarea pârghie este de a accelera digitalizarea afacerii, însoţită de măsuri pentru a sprijini clienţii prin credit comercial și prin digitalizarea ofertei. Nu în ultimul rând, investitorii au luat măsuri și privind sprijinirea furnizorilor.
În ceea ce privește prioritățile pentru creșterea competitivității mediului economic și consolidarea dialogului public, se prefigurează nevoia de previzibilitate politică (mai puţine ordine de urgenţă, mai multe consultări, controale mai puţin abuzive), simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice și, în al treilea rând, modernizarea infrastructurilor.
