Industria europeană a materialelor plastice se confruntă cu provocări pe mai multe planuri. Industria ambalajelor, de departe cea mai mare piață, a devenit victima propriului succes, în special la utilizarea ca material pentru produse de unică folosință și pentru cele utilizate în mișcare. În domeniul construcțiilor unele proiecte de infrastructură pot fi puse în așteptare, deoarece acum guvernele redirecționează unele fonduri de la proiectele de infrastructură către apărare, deși afacerile sunt stimulate pe măsură ce consumatorii primesc ajutor pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor. În industria auto, furnizorii de componente suferă pentru că producătorii de mașini au redus producția – nu ca o reacție la cererea scăzută, ci pentru că nu pot obține cipurile de care au nevoie.
Industria europeană a materialelor plastice se pregăteşte pentru o instabilitate crescută, prețuri mai mari şi o reducere a creşterii.
De la începutul anului 2020, COVID-19 a avut efecte majore asupra producţiei, uneori pozitive, dar în mare parte negative. Și acum, când Europa și restul lumii își reveneau după cei doi ani grei ai pandemiei, avem tragedia conflictului din Ucraina.
- FOTO. Graficul tendinței prețului (GKV).Tendințe ale prețurilor de producător pentru diverse produse din plastic, începând cu 2018 (100 = prețuri 2015)
Discutând situaţia la sfârșitul lunii martie, Martin Wiesweg, director executiv Polymers EMEA, IHS Markit, a declarat că, pe lângă dezastrul umanitar criza influenţează foarte mult afacerile cu materiale plastice, având în vedere creșterea costurilor, agravarea blocajelor lanţurilor de aprovizionare, inclusiv furnizarea de energie, ridicând totodată spectrul reducerii cererii pe fondul temerilor de stagflaţie globală.
În martie, inflaţia în UE atinsese deja un maxim istoric de 7,5%. S&P Global Economics a declarat la 30 martie că se așteaptă ca pentru acest an, creșterea zonei euro să fie de 3,3%, comparativ cu 4,4% într-o prognoză anterioară, iar inflaţia să ajungă la 5% și să rămână în jur de 2% în 2023.
„În trecut, preţurile ridicate ale petrolului au afectat negativ cererea europeană de plastic (conform graficului)”, spune Wiesweg. Creșterea în continuare a preţurilor ar putea duce la scăderea venitului consumatorilor, ceea ce va influenţa vânzările cu amănuntul. Sectoarele determinate de veniturile consumatorilor, cum sunt produsele de larg consum și autovehiculele, s-ar descurca prost pe măsură ce cumpărătorii vor încearca să economisească. „Pe termen scurt și mediu, Europa ar putea vedea o scădere a cererii pentru polimeri.”
Prelucrarea materialelor plastice, pe calea economiei circulare
Germania rămâne liderul industriei europene a materialelor plastice, cu multiplele sale puncte forte în ceea ce privește materialele, echipamentele și capacitatea de procesare. Dar chiar și în Germania, unele sectoare suferă la fel ca peste tot. Potrivit organizaţiei germane GKV, organizaţie a procesatorilor din industria de prelucrare a materialelor plastice, în 2021 vânzările din industrie au crescut cu 12,6%, până la 69,4 miliarde EUR, dar companiile membre sunt supuse unei presiuni foarte mari pentru a produce rezultate bune. În acest sens, sunt menţionate „explozii exorbitante de costuri” pentru materii prime și energie, precum și numeroasele întârzieri de livrare și suspendarea comenzilor care rezultă, în special, în livrările pentru automobile.
Sectorul auto a oferit un set specific de probleme. Mai mulţi producători auto europeni au oprit temporar producţia în ultimele luni, cu efecte negative importante în lanţul de aprovizionare, inclusiv închiderea definitivă la unii procesatori.
Înmatriculările de autovehicule au scăzut cu 2,4% în 2021, până la puţin sub 10 milioane de unităţi în cele 27 de ţări ale UE, potrivit Asociaţiei Europene a Producătorilor de Automobile, ACEA. Jincy Varghese, analist la ICIS, estimează că producţia auto din UE va crește cu 17% în 2022, deși va scădea în continuare cu 26% faţă de nivelul din 2019.
Perspectivele economice generale pentru 2022 sunt foarte amestecate, a declarat Roland Roth, președintele GKV, la conferinţa anuală a asociaţiei, desfășurată la începutul lunii martie. În perioada premergătoare conferinţei, aproximativ jumătate dintre membrii asociaţiei se așteptau la o creștere a vânzărilor, totuși se așteptau și la noi scăderi. În acest context, mai mulţi se gândeau chiar la relocarea sau oprirea producţiei.
Roth a cerut o reducere a suprataxelor guvernamentale la preţurile energiei. În ceea ce privește preţurile materialelor, el a spus că creșterile recente au fost „aproape nebunești”. În medie, preţurile la materiale plastice în Europa au crescut cu peste 50% de la an la an în prima jumătate a anului 2022 și au rămas ridicate. În februarie 2021, de exemplu, PET-ul virgin s-a vândut cu aproximativ 1 EUR/kg. În luna martie a acestui an, preţul era în jur de 1,7 €/k. PE liniar de joasă densitate a trecut de la aproximativ 1,2 EUR/kg la aproximativ 1,9 EUR în aceeași perioadă.
Dar Președintele GKV rămâne optimist: „În 2022, în calitate de procesatori de materiale plastice, vom continua să obţinem tot ce este mai bun din materialele polimerice și să îndeplinim cu succes sarcinile care vor veni”, a spus el.
„Alarmele” din cauza preţurilor la energie s-au auzit și la UNIONPLAST, organizaţie care reprezintă companiile italiene de prelucrare a cauciucului și plasticului.
„Criza prețurilor la energie afectează grav un sector care are peste 5.000 de companii și peste 100.000 de angajați. Creșterea necontrolată a costurilor cu energia și dificultatea tot mai mare în găsirea materiilor prime reprezintă un mix mortal pentru sectorul nostru și creează riscul real de a nu putea satisface cerințele clienților noștri. Această situație are consecințe inevitabile și asupra prețurilor produselor noastre.” Marco BERGAGLIO, Președintele asociațieiestimărilor
Producători europeni de echipamente înregistrează rezultate bune
Lucrurile stau mai bine pentru furnizorii europeni de echipamente pentru prelucrarea plasticului. Thorsten Kühmann, secretarul general al EUROMAP, Asociaţia europeană pentru producătorii de echipamente pentru prelucrarea plasticului și cauciucului, a declarat în martie că deja carnetele de comenzi ale companiilor membre au fost „umplute până la refuz. Prin urmare, anul curent va fi un alt an foarte bun. Ne așteptăm să crească vânzările cu 5 până la 10%.” Totuși, și aici, creșterea preţurilor și războiul din Ucraina cresc incertitudinea.
Dario Previero, președintele AMAPLAST, asociaţia producătorilor italieni de echipamente și matriţe pentru materiale plastice și cauciuc, a declarat la sfârșitul anului trecut: „Conform estimărilor noastre, la sfârșitul anului 2021, producţia, în creștere cu 11,5% faţă de 2020, ar trebui să fie la un fir de păr faţă de nivelurile pre-pandemie. Recuperarea clară înregistrată în 2021 ne dă un bun motiv ca în 2022 să ne așteptăm la performanţe peste nivelurile de dinaintea crizei.”
Ulrich Reifenhäuser, CSO al Reifenhäuser Group și, de asemenea, președinte al consiliului consultativ al expozanților K, spune că deja compania sa are un stoc de comenzi „extraordinar de bun” pentru anul în curs.
Privind înapoi la exerciţiul financiar care tocmai s-a încheiat, Stefan Engleder, CEO Engel, a declarat la mijlocul lunii martie: „Închidem un an cu mari provocări, dar și cu mari oportunităţi. Vom închide anul 2021/2022 cu o creștere semnificativă faţă de anul precedent. Blocajele materiale sunt în prezent una dintre provocările majore. Până acum, am reușit să evităm pe cât posibil întârzierile de livrare.”
Gerd Liebig, CEO Sumitomo (SHI) Demag, spune că, per total, cifrele de consum sunt bune. „Cu toate acestea, situaţia coronavirusului a avut în mod clar un impact asupra cererii. Dar anticipăm o recuperare rapidă datorită puterii noastre de adaptare a strategiei de business.” Vânzările de echipamente sunt pe cale să depășească nivelurile pre-pandemiei și la această companie.
„Cererea continuă să crească pentru modelele integral electrice și anticipăm că acest raport va continua să crească”, spune Liebig. „Preconizăm noi creșteri în 2022 în sectoarele auto și de consum. Acum un deceniu, 20% dintre utilajele noastre erau complet electrice, acum procentul este de peste 80%.”
Provocările din industria ambalajelor
Preţurile ridicate și în creștere ale rășinii la nivel global înseamnă că piaţa ambalajelor este sub o presiune continuă, spune Liebig. „Având în vedere că granulele reciclabile sunt acum la același preţ ca polimerul virgin în urmă cu 12 luni, imboldul pentru economia de resurse se referă la toate substraturile materialelor de ambalare, nu doar pentru polimerii virgini. Continuăm să ne concentrăm pe reducerea utilizării materia-lelor prin îmbunătăţirea procesului și permiţând clienţilor noștri să producă piese cu pereţi din ce în ce mai subţiri.”
„Trecerea către capacele legate (obligatoriu din 2024 în conformitate cu Directiva privind materialele plastice de unică folosinţă - SUPD) și extinderea responsabilităţii extinse a producătorului (în vigoare în 2023) vor avea inevitabil o influenţă puternică, la fel ca și noua taxă UE pentru ambalaje, care se deșeurilor de ambalaje nereciclate”, spune Liebig. (De la 1 ianuarie 2021, UE percepe statelor membre 0,80 EUR/kg deșeuri de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate.)
Industria europeană a materialelor plastice se confruntă, de fapt, cu diverse acte legislative referitoare la deșeurile de materiale plastice. De exemplu, există acum o directivă ca 55% din toate ambalajele din plastic din UE să fie reciclabile până în 2030, precum și taxa pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Unele ţări introduc, de asemenea, legislaţie locală (Spania și Franţa, de exemplu), ceea ce face ca regulile jocului să nu fie la fel de echitabile pe cât ar trebui.
Industria se confruntă deja cu unele consecinţe ale SUPD, dintre care unele elemente au intrat în vigoare la 3 iulie 2021 în majoritatea ţărilor UE – deși implementarea legislaţiei nu a fost complet lină. În Italia, de exemplu, a devenit lege abia în ianuarie 2022, cu o amânare a implementării finale; de asemenea, este mai flexibilă în definiţiile sale referitoare la produsele din plastic decât a intenţionat iniţial Bruxelles-ul și, în timp ce Directiva SUP nu scutește anumite materiale plastice biodegradabile, legislaţia italiană o face.
În ceea ce privește bioplasticul, asociaţia comercială europeană a bioplasticului spune: „Din păcate, în Europa, industria bioplasticului încă nu primește același grad de sprijin pe care îl primesc alte industrii inovatoare de la factorii de decizie politici din UE. Comisia UE are uneori poziţii contradictorii cu privire la bioplastice. Poziţiile statelor membre cu privire la bioplastice variază, de asemenea, foarte mult, iar mediul de reglementare nu este armonizat.” Acest lucru descurajează investiţiile în cercetare și dezvoltare și în capacităţi de producţie.
În ciuda acestor provocări, dezvoltarea bioplasticelor europene este „foarte pozitivă. Capacitatea de producţie la nivel mondial încă reprezintă mai puţin de 1% din cele peste 367 de milioane de tone ale tuturor materialelor plastice, dar până în 2026, producţia de bioplastice va depăși pentru prima dată pragul de 2%.” Capacitatea de producţie pentru bioplastice în Europa a fost de aproape 600.000 de tone în 2021 și este de așteptat să crească la aproximativ 1.000.000 de tone în următorii cinci ani.
În Marea Britanie, aflată acum în afara UE, la 1 aprilie a acestui an a intrat în vigoare o nouă taxă pe ambalajele din plastic. Taxa se va aplica componentelor ambalajelor din plastic care nu conţin cel puţin 30% plastic reciclat și care sunt fie fabricate în Regatul Unit, fie importate în Regatul Unit (din nou, există scutiri). Taxa va fi de 200 GBP/tonă (aproximativ 235 EUR/tonă).
Philip Law, director general al British Plastics Federation, este hotărât să vadă partea pozitivă. „Taxa pe ambalajele din plastic ar putea fi în cele din urmă o platformă pentru inovare și poate ajuta la reducerea intensităţii dezbaterii publice”, spune el.
Reciclarea, pe un trend ascendent
„Noile legislaţii și obiective pentru reciclarea materialelor plastice și pentru obligativitatea de utilizare a reciclării schimbă modul în care întreaga industrie a materialelor plastice trebuie să funcţioneze”, spune Elizabeth Carroll, consultant Reciclare și durabilitate, AMI Consulting din Bristol, Marea Britanie, care a publicat un nou raport despre reciclarea mecanică în Europa. „Industria de reciclare mecanică a materialelor plastice a devenit punctul central pentru investiţii, achiziţii și extindere”, spune ea.
Producţia de materiale plastice reciclate în Europa a fost de 8,2 milioane de tone în 2021 și se estimează că va crește cu o rată de 5,6%/an până în 2030. Aceasta, în comparaţie cu cele 35,6 milioane de tone de materiale plastice care au intrat în fluxul de deșeuri în 2021. „Acest lucru înseamnă că Europa a atins o rată globală de reciclare a plasticului de 23,1%”, spune Carroll. Cel mai probabil, această cifră va crește pe măsură ce industria materialelor plastice va face investiţii majore în tehnologii de reciclare de diferite tipuri.
Imaginea modului de transformare a materialelor plastice reciclate în produse de mare valoare este foarte încurajatoare. Engleder de la Engel declară: „Datorită reţelelor orizontale de-a lungul lanţului valoric, în viitor nu va mai trebui să utilizăm materialele downcycle , ci le putem recicla sau chiar reutiliza. Dacă schimbăm informaţii și date între companii, vom putea recicla deșeurile de plastic și vom putea produce din nou produse din plastic de înaltă calitate. Transformarea digitală este condiţia prealabilă pentru depășirea rapidă a problemelor de sustenabilitate.”
Liebig, CEO-ul Sumitomo (SHI) Demag, este de acord că procesarea reciclării în sine nu este o provocare tehnologică de netrecut. „Cea mai mare provocare este obţinerea unor performanţe comparabile ale componentelor și stabilizarea proprietăţilor neuniforme ale materialelor prin monitorizarea inteligentă a procesului”, spune el. „Există multe proiecte promiţătoare în desfășurare, deși performanţa reciclării depinde încă de puritate.”
„Economia circulară nu este doar un imperativ ecologic, ci și economic. Prin urmare, este un pilon de sprijin al strategiei de produs KraussMaffei. Clienții au reciclat deja peste un milion de tone de plastic cu sistemele noastre.” Michael RUF, CEO KraussMaffei
„Observăm multe inovații care îmbunătățesc semnificativ calitatea sortării și spălării deșeurilor. Recent, procesul de piroliză a fost, de asemenea, îmbunătățit semnificativ, astfel încât acest proces de reciclare să poată fi realizat într-un mod mult mai eficient din punct de vedere energetic.” Marina MATTA, lider de echipă Process Technology Engineering Plastics de la compania Coperion
Furnizorii de polimeri devin „verzi”
Producătorii europeni de polimeri depun eforturi majore pentru a-și îmbunătăţi sustenabilitatea produselor. La LyondellBasell, Richard Roudeix, Senior Vice President - Olefins & Polyolefins Europa, Orientul Mijlociu, Africa și India, spune: „Pentru a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050, industria trebuie să treacă printr-o transformare profundă într-un interval de timp relativ scurt, mai ales având în vedere că unele tehnologii de decarbonizare completă a proceselor noastre sunt încă în faze incipiente de dezvoltare. În prezent, costurile ridicate pentru energie comprimă profiturile industriei exact în momentul în care industria are nevoie de fonduri suplimentare pentru a face investiţii în decarbonizare.”
Furnizorii de polimeri nu au fost în totalitate de acord cu factorii de decizie europeni cu privire la modul de a trece la o economie verde, dar totuși opiniile converg.
- FOTO. LyondellBasell își dezvoltă propria tehnologie de reciclare chimică, MoReTec, la o fabrică pilot din Ferrara, Italia
„LyondellBasell consideră că politicile guvernamentale alternative și măsurile voluntare sunt mai eficiente decât să se bazeze exclusiv pe taxele naţionale în atingerea obiectivelor de mediu”, spune Roudeix. El sugerează că o taxă bazată pe reciclabilitatea unui produs ar putea fi utilizată pentru a finanţa îmbunătăţiri ale infrastructurii și programelor de reciclare a materialelor plastice.
Comentarii similare vin de la SABIC. În 2019, a lansat polimeri circulari certificaţi produși prin reciclarea materialelor plastice uzate. „Cu toate acestea, realitatea este că în prezent există o cerere mai mare pentru materiale plastice reciclate decât oferta disponibilă”, spune un reprezentant. „Producătorii trebuie să găsească o modalitate de extindere pentru a determina o schimbare reală.”
- Ceea ce altădată era considerat gunoi, acum este o materie primă utilă.
Este necesar un sprijin mai mare de reglementare din partea guvernelor pentru a ajuta jucătorii din industrie să implementeze noi tehnologii, cum ar fi reciclarea chimică, spune SABIC. „De exemplu, este important ca în cadrul de reglementare european să se recunoască rășina reciclată chimic ca echivalent cu rășina virgină produsă din materii prime fosile, pentru a crește disponibilitatea și a crește scalabilitatea.”
La BASF, care, la fel ca SABIC, are o paletă largă de materiale plastice destinate mai multor pieţe, un reprezentant spune: „Ne așteptăm ca materialele plastice să joace un rol vital în atingerea obiectivelor UE de zero emisii nete, ajutând la reducerea emisiilor pentru sectoarele cheie, precum construcţii, autovehicule sau ambalaje alimentare. Ne străduim ca la nivel mondial să atingem zero emisii nete de CO2 până în 2050. În plus, dorim ca la nivel mondial să ne reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 25% până în 2030, comparativ cu 2018.”
Covestro are una dintre cele mai îndrăzneţe strategii printre furnizorii de polimeri. Obiectivul său este de a avea emisii nete zero pentru domeniul de aplicare 1 și 2 (legate de propria producţie și sursele externe de energie) până în 2035.
Virginia Janssens, directorul general al Plastics Europe, declară că membrii săi susţin obiectivul obligatoriu impus de UE, acela ca până în 2030 conţinutul reciclat din ambalajele din plastic să fie de 30%, și au anunţat recent planificarea unor investiţii, în Europa, de 7,2 miliarde de euro în reciclarea chimică până în 2030.
Dincolo de criza COVID și cea a conflictului din Ucraina „lumea rămâne concentrată pe economia circulară, poluare cu plastic și salvarea mediului”, spune Wiesweg de la IHS Markit.
- FOTO. Tendințele producției din industria materialelor plastice din UE, 2011-2021. Scăderea bruscă din cauza pandemiei de coronavirus din prima jumătate a anului 2020 a fost urmată de o redresare puternică.
K 2022 - cel mai important târg din lume pentru industria materialelor plastice
În 2022, K Düsseldorf va fi din nou cea mai importantă platformă de informare și afaceri pentru industria mondială a materialelor plastice și cauciucului. Între 19 și 26 octombrie, expozanţi și vizitatori din întreaga lume se vor reuni și vor profita de oportunităţile pe care le oferă evenimentul. Evenimentul nu este doar pentru a demonstra capacităţile industriei și a prezenta inovaţii, ci și pentru a face schimb de opinii cu privire la situaţia industriei materialelor plastice și cauciucului din diferitele regiuni ale lumii, pentru a discuta tendinţele și pentru a stabili împreună cursul viitorului.
Mai multe detalii despre K, găsiţi pe site-ul: www.k-online.com
