Pe 19 aprilie, compania internațională de audit și consultanță Mazars a publicat studiul Mazars 2021 C-suite barometer: Time for action. Studiul este rezultatul unui sondaj, realizat în perioada septembrie – octombrie 2021, în rândul a 1.000 de lideri C-suite (directori executivi) din 39 de țări, din întreaga lume.
„Realizăm acest barometru anual pentru a identifica și înțelege care sunt oportunitățile și provocările cu care se confruntă clienții noștri. Încrederea și reziliența se regăsesc printre concluziile principale ale studiului, cu câteva influențe: având în vedere impactul continuu al pandemiei de COVID-19, creșterea inflației și atacul teribil asupra Ucrainei, astfel de calități vor fi, cel mai probabil, puse la încercare și anul acesta.” Mark KENNEDY, Partener și Membru în Boardul Executiv Mazars
Se întrevăd transformări în tehnologie şi sustenabilitate
Studiul indică faptul că liderii prevăd o transformare a afacerii lor, aceștia susţinând că transformările tehnologice și cele legate de sustenabilitate sunt cele mai probabile: aproape două treimi (62%) se așteaptă să își transforme strategia de sustenabilitate în următorii ani, pe locul doi după transformarea tehnologică (68%).
Un sentiment de încredere şi rezilienţă
Companiile sunt încrezătoare că pot răspunde tendinţelor viitorului: 94% dintre acestea consideră că pot reacţiona în mod pozitiv la tendinţele în tehnologie/inovaţie; 91% sunt încrezătoare că pot răspunde așteptărilor din domeniul guvernării corporative, eticii și responsabilităţii sociale; iar 90% susţin că pot face faţă unor cerinţe de reglementare noi sau mai stricte. Majoritatea (88%) este de părere că dispune de rezilienţa necesară pentru a depăși o situaţie de criză. Atunci când ne referim la riscurile cibernetice în creștere, peste jumătate dintre respondenţi (68%) consideră că datele lor sunt în siguranţă.
ESG pe agenda C-suite: este vremea transformării intenţiilor în strategii aplicabile
Companiile se așteaptă să își transforme strategiile de sustenabilitate, să sporească investiţiile în iniţiativele de sustenabilitate și își asumă public responsabilităţi faţă de anumite aspecte ale ESG (Environmental, Social and Governance). ESG este, în mod clar, în centrul atenţiei liderilor C-suite.
De la strategie la acţiune
Având în vedere transformările preconizate, încrederea în capacitatea de a răspunde tendinţelor, investiţiile planificate și angajamentele asumate în domeniul ESG, pare să existe o discrepanţă între intenţie și acţiune.
Existenţa programelor și a liderilor potriviţi, cu aptitudini adecvate va fi vitală. Sondajul Mazars a identificat cele mai importante trei abilități de care vor avea nevoie liderii în următorii trei până la cinci ani ca fiind: viziune strategică și planificare; gândire analitică și capacitatea de rezolvare a problemelor; inovaţie și creativitate. Concentrându-se pe ESG și având o încredere ridicată pentru a răspunde așteptărilor privind guvernanţa, etica și responsabilitatea socială, este probabil surprinzător faptul că „orientarea spre obiective pentru viitorul organizaţiei”, „etica puternică pentru a conduce în mod responsabil” și „inteligenţa emoţională” se află mai jos pe listă.
„Marea provocare este de a transforma intențiile și angajamentele în strategii realizabile. Este esențial ca factorii ESG să fie înțeleși și la nivel înalt, să fie încorporați în strategia de afaceri de bază și să existe un plan, care să fie urmat zilnic. Nu este o soluție rapidă, însă este important să începem demersurile cât mai repede posibil.” Chris FUGGLE, Co-Head of Sustainability, Mazars
Studiul indică faptul că întreprinderile se simt pregătite și încrezătoare să răspundă viitoarelor tendinţe și transformări. Însă, pentru a-și onora promisiunile, acestea sunt nevoite să se concentreze pe investiţii și să se asigure că strategiile lor sunt realizabile.
„Competiția pentru forța de muncă este aprigă, în special având în vedere evoluția ESG și a așteptărilor oamenilor cu privire la modul în care ar trebui să procedeze companiile. Organizațiile care își pot demonstra valorile și viziunea și care își pot dezvolta, recruta și susține oamenii cu abilitățile potrivite, au oportunitatea de a-și construi un avantaj competitiv.” Mark KENNEDY, Partener, Mazars
În România, liderii C-suite sunt mai optimişti cu privire la viitorul afacerilor lor
Deși liderii din România nu se așteptau la o modificare a veniturilor din 2021, comparativ cu anul 2020 (numai 38% au prevăzut o creștere, faţă de 86% la nivel global), în 2022 afacerile locale sunt mai pozitive și 81% se așteaptă acum la venituri mai mari faţă de anul trecut. În plus, aceștia plănuiesc și mai multe investiţii, 86% dintre liderii C-suite susţinând că vor crește resursele pentru fiecare activitate de afaceri (faţă de o medie de 72% la nivel global).
1. Transformarea este în centrul creşterii afacerii
Întrebaţi „Cât de probabil este ca organi-zaţia dumneavoastră să treacă printr-o transformare în următorii 3-5 ani?”, liderii din România, în proporţie de 96%, au ales transformarea în noi servicii/pieţe ca prioritate principală (faţă de locul patru la nivel global), urmată îndeaproape de transformarea tehnologică (92%) și îmbunătăţirea performanţei (90%). La nivel global, numărul unu este ocupat de transformările legate de tehnologie și sustenabilitate.
În ceea ce privește pandemia de COVID-19, principalele schimbări menţionate de liderii C-suite din România au fost implicarea angajaţilor (48%) și adaptarea la lucrul remote (42%). Din 2020, pandemia de COVID-19 a schimbat radical nu numai modul în care lucrăm, ci și modul în care ne conectăm la locul de muncă. 2021 a evidenţiat necesitatea concentrării pe implicarea angajaţilor pentru echipele aflate la distanţă, lucru pe care liderii trebuie să îl prioritizeze, chiar dacă multe companii își redeschid birourile.
O altă prioritate pentru companii atât la nivel local, cât și global este reprezentată de securitatea IT. Mai mult de jumătate dintre respondenţii români (54%) au spus că îmbunătăţirea securităţii IT va fi principala schimbare pe termen lung din cauza pandemiei de COVID-19. De asemenea, companiile consideră volumele mari de date ca fiind cea mai importantă sursă de creștere pentru următorii 10 ani, însă pe măsură ce dependenţa lor de tehnologie și date crește, la fel vor crește și riscurile din jurul securităţii cibernetice. Liderii C-suite din România sunt foarte pesimiști în ceea ce privește protecţia datelor: numai 31% consideră că datele lor sunt „complet” protejate, faţă de 68% la nivel global. Două treimi consideră că este probabil să aibă o încălcare a datelor anul viitor, comparativ cu aproximativ o treime la nivel global.
2. ESG este aici pentru a rămâne
Factorii ESG (de mediu, sociali și de guvernare) reprezintă provocări critice atât pentru consiliile de administraţie, cât și pentru echipele executive. În România, mai mult de jumătate dintre liderii C-suite (52%) au menţionat că așteptările angajaţilor sunt principalul motiv pentru a investi în ESG, în timp ce la nivel global, brandul sau reputaţia se află în fruntea listei de motive, urmată îndeaproape de așteptările clienţilor.
În mod clar, a existat o schimbare de atitudine în ceea ce privește ESG, având în vedere angajaţii care doresc ca organizaţia pentru care lucrează să ocupe o poziţie puternică în problemele sociale. De asemenea, trebuie să luăm în considerare faptul că Millennials și Generaţia Z sunt mult mai interesaţi de consumul sau afacerile sustenabile, faţă de Baby boomers.
74% dintre liderii C-suite din România se concentrează în prezent pe fiecare factor ESG, faţă de 45% la nivel global. Deși factorii ESG au devenit deosebit de importanţi încă de la începutul pandemiei de COVID-19, numai 29% dintre directorii români susţin că pandemia a sporit atenţia asupra ESG, comparativ cu 59% la nivel global. Pe de altă parte, riscul climatic este de așteptat să aibă cel mai mare impact, potrivit a 58% dintre liderii români, faţă de 27% din întreaga lume.
„Forța de muncă limitată și emigrarea talen-telor au avut un impact puternic asupra atenției liderilor cu privire la oameni. În România, liderii C-suite doresc să se concentreze pe toate domeniile ESG, însă întrebarea este cum vor stabili aceștia prioritățile. Sunt de părere că acesta este cel mai bun moment ca România să transforme o provocare într-o oportunitate, eventual prin deschiderea către o colaborare eficientă în vederea îndeplinirii obiectivelor. Recuperarea și reducerea decalajului dintre România și restul Europei va impune alegeri inteligente și perseverență pentru a realiza cele mai importante acțiuni.” Dino EBNETER, Country Managing Partner, Mazars România
3. Îndrumarea oamenilor către noua normalitate
Având în vedere zonele sociale de interes din cadrul ESG, la nivel global, sănătatea și siguranţa este prioritatea principală, în timp ce în România, 83% dintre directori se concentrează atât pe sănătate și siguranţă, cât și pe drepturile omului. Atunci când au fost întrebaţi despre iniţiativele de diversitate și incluziune (D&I), liderii îi pun pe angajaţi în prim-plan. Folosirea unui limbaj incluziv și sănătatea mintală reprezintă principalele domenii de atenţie D&I pentru liderii români, cea mai recentă fiind o prioritate și la nivel global. Cel mai frecvent program D&I raportat de afacerile locale este dedicat persoanelor cu dizabilităţi (65%), în timp ce la nivel global este incluziunea socială (50%).
Atunci când vorbim despre abilităţile de conducere, elementul uman este cel care face diferenţa în România, 44% dintre lideri alegând grija faţă de oameni și inteligenţa emoţională drept abilităţi de conducere principale.
Pentru a trece printr-o transformare sustenabilă, directorii executivi trebuie să preţuiască calităţi precum orientarea spre obiective, inteligenţa emoţională, o etică puternică și să conducă în mod responsabil și incluziv. Mai mult, pentru a atrage și reţine talentul potrivit, este nevoie de o abordare deschisă, care ne poate ajuta să progresăm ca indivizi și ca societate.
