În luna iunie, Deloitte a publicat raportul „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România”, efectuat în rândul unor companii de pe piața locală, din industria producătoare, retail, bunuri de larg consum, construcții și imobiliare. Conform acestuia, opt din zece companii din România se așteaptă la un impact mare și foarte mare pe termen scurt și mediu al reglementărilor naționale și europene în domeniul economiei circulare, iar 70% consideră că alocările de stat nu sunt suficiente.
În plus, cele mai ample și mai costisitoare măsuri pe care companiile le au în plan, precum retehnologizarea (90%) sau zona cercetare-dezvoltare (75%), sunt proiectate în funcţie de posibilitatea de a accesa fonduri naţionale sau comunitare, mai indică studiul.
Procesul de tranziţie de la modelul economic liniar la cel circular implică acţiuni complexe ce vizează fiecare dintre segmentele lanţului de producţie-consum, de la proiectarea ecologică a produselor (ecodesign) și limitarea utilizării de materii prime, până la prelungirea ciclului de viaţă al produselor prin reutilizare și facilităţi de reparare, renovare și reciclare.
Companiile participante la studiu sunt preocupate de cunoașterea și asimilarea principiilor circularităţii (85%), peste jumătate (60%) sunt la curent cu iniţiativele europene în domeniu (Green Deal, Fit for 55, Planul de acţiune pentru economia circulară) și cu aplicarea lor naţională și resimt presiunea reglementărilor în decizia de a acţiona în sens sustenabil. În consecinţă, trei sferturi dintre respondenţi declară că au elaborat deja o strategie, 20% au în curs demersuri în acest sens, iar nouă din zece companii declară că au elaborat planuri investiţionale dedicate tranziţiei către o economie verde.
„În condițiile în care planul de acțiune aferent Strategiei naționale privind economia circulară este așteptat în cel de-al treilea trimestru al acestui an, analiza Deloitte, prima de acest fel de pe piața locală, așa cum reiese din documentarea noastră, surprinde răspunsul companiilor la contextul complex al tranziției într-un moment determinant, în care țara noastră trebuie să acționeze hotărât și să accelereze demersurile în domeniu. România este o piață «tânără», care face primii pași în implementarea principiilor economiei circulare, cu 1,4 procent de circularitate comparativ cu media UE de 11,7%, însă are potențial semnificativ. Companiile caută soluții de a-și finanța tranziția spre economia circulară, cunosc reglementările europene și naționale și au deja strategii și planuri de investiții, studiază competiția și adoptă diverse măsuri cu privire la materiile prime, la ecodesign sau la materialele de ambalare și la compoziția acestora. Cu toate acestea, efortul este încă disparat, în condițiile în care numai jumătate dintre companiile analizate operează sistematic aceste transformări și declară că au ca finalitate schimbarea modelului de business potrivit principiilor circulare. ” Adrian TEAMPĂU, Director, Consultanță în economie circulară, Deloitte România
„Companiile din România au investit semnificativ în ultimul an și jumătate în capacități proprii de producție de energie electrică din surse regenerabile, în special panouri fotovoltaice, pentru a face față creșterii prețurilor cauzate de criza energetică. Disponibilitatea unor scheme suport a încurajat acest fenomen și ne așteptăm ca acesta să continue în ritm susținut și în următorii ani.” Sorin ELISEI, Director Consultanță, Deloitte România, liderul practicii de sustenabilitate
Adopţia energiei regenerabile este principala direcţie către care companiile dirijează resurse proprii (85%), potrivit planurilor de investiţii din zona tranziţiei la economia circulară, în timp ce reducerea cantităţii de ambalaje și a deșeurilor provenite din ambalaje este o prioritate pentru puţin peste jumătate dintre acestea (55%), în special actori din retail (45%) și industria producătoare (27%).
Pe de altă parte, pe lângă direcţiile costisitoare precum retehnologizarea și activităţile de cercetare-dezvoltare, companiile se așteaptă să fie sprijinite de alocările de stat și în ceea ce privește dezvoltarea activităţilor de reparare sau recondiţionare a bunurilor (75%), precum și proiectarea de produse durabile (70%).
Sustenabilitatea și economia circulară sunt înţelese ca procese cu responsabili și stakeholderi multipli, de-a lungul întregului lanţ valoric, iar 65% dintre participanţii la studiu au implementat o procedură de evaluare a furnizorilor și clienţilor.
Cu privire la transformarea așteptărilor consumatorului final în ultimii ani, sub influenţa discursului despre sustenabilitate, opt din zece companii chestionate declară că, deși nu au realizat sondaje în acest sens, decizia de consum este puternic influenţată de sentimentul de a contribui la protejarea mediului (80%), la reducerea poluării (65%) sau a amprentei de carbon proprii (35%). Totuși, 65% dintre respondenţi consideră că decizia de cumpărare ţine cont de preţ, independent de alte argumente.
Studiul Deloitte „Economia circulară. Percepţia și stadiul implementării în România” a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns companii locale și multinaţionale active în ţara noastră, cu cifre de afaceri cuprinse între un milion și 10 miliarde de lei.
