Ultimii trei ani, cu pandemie, război, criză energetică, inflație record și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, au adus val după val de incertitudine și nesiguranță, schimbând modul în care companiile trebuie să evalueze expunerea la riscuri.
Riscurile enumerate mai sus sunt strâns legate între ele, ceea ce înseamnă că se pot amplifica reciproc, iar impactul poate fi mult mai puternic. Spre exemplu, războiul din Ucraina a adus după sine o criză energetică și o inflaţie record, care a determinat băncile centrale din întreaga lume să intervină prin majorări ale ratelor dobânzilor. Toate cele trei sunt probleme imediate, care ţin prima pagină a ziarelor și s-au intensificat și agravat reciproc, având impact direct pentru creșterea și profitabilitatea companiilor.
De asemenea, ceea ce poate începe ca o breșă tehnologică poate deveni rapid un risc operaţional, financiar și reputaţional uriaș.
Ce riscuri întrevăd directorii generali pe termen scurt
Având în vedere evenimentele din ultimul an, nu e de mirare că directorii executivi de la nivel global, inclusiv din România, au arătat că pe termen scurt companiile lor sunt expuse din punct de vedere financiar la riscuri precum inflaţia, volatilitatea economică și riscul geopolitic, după cum arată datele din cel mai recent raport CEO Survey 2023.
Imaginea se schimbă însă pentru perspectivele pe termen mediu (cinci ani), riscurile cibernetice și schimbările climatice alăturându-se inflaţiei, volatilităţii macroeconomice și conflictelor geopolitice în topul expunerii la risc.
Această deconectare între orizonturile de timp ridică întrebarea dacă directorii executivi riscă să fie luaţi prin surprindere, deoarece se concentrează mai mult pe ameninţările pe termen scurt. În cazul securităţii cibernetice, atacurile de tip ransomware sunt tot mai frecvente și mai sofisticate și reprezintă o ameninţare la adresa afacerilor în orice moment, mai ales în perioade de incertitudine sau schimbări. Spre exemplu, este suficientă lansarea unei noi aplicaţii destinate consumatorilor, dezvoltarea unei linii de afaceri bazate pe inteligenţa artificială, extinderea pe o nouă piaţă, care să creeze, fără să vrea, vulnerabilităţi cibernetice.
Cum pot evita directorii executivi să cadă pradă riscurilor pe termen mai lung în timp ce încearcă să le gestioneze pe cele pe termen scurt?
Potrivit studiului Digital Trust Insights realizat de PwC, cheia este mobilizarea întregului management al companiei (C-suite) în această direcţie. În cazul securităţii cibernetice, acest lucru poate varia de la faptul că directorii executivi vorbesc public despre angajamentul lor faţă de securitatea cibernetică până la folosirea influenţei lor pentru a inspira schimbări radicale.
Totodată, având în vedere interconectarea dintre riscuri, liderii companiilor trebuie să dezvolte o viziune panoramică a capacităţilor lor de gestionare a riscurilor, care să depășească analiza tradiţională. Aceste capacităţi ar trebui să includă evaluări periodice care să identifice declanșatorii și semnalele de risc, să ajute companiile să înţeleagă interdependenţele dintre riscuri și să propună acţiuni pentru creșterea rezilienţei.
Multe organizaţii nu au un limbaj comun al riscurilor care să le permită să vizualizeze și să ia decizii legate de riscuri în mod productiv. De aceea, este nevoie de investiţii în procese și sisteme de gestionare a riscurilor pentru a ajuta o organizaţie să implementeze o abordare standardizată și coerentă a gestionării riscurilor. (comunicat de presă)
