Ediția din 2023 a tabloului de bord european privind inovarea și ediția bianuală a tabloului de bord privind inovarea regională, publicate la începutul lunii iulie, arată că, în pofida crizelor recente, statele membre ale UE și regiunile acestora continuă să își îmbunătățească performanța în materie de inovare.
Tabloul de bord european privind inovarea 2023 evidenţiază o îmbunătăţire substanţială a performanţei în materie de inovare, de aproximativ 8,5 % începând din 2016, confirmând angajamentul UE de a promova o cultură a inovării. În această perioadă, 25 de ţări și-au îmbunătăţit performanţa în materie de inovare, deși într-un ritm mai lent în ultimii ani, iar, în ultimul an, 20 state membre au înregistrat o creștere semnificativă a capacităţilor lor de inovare, în timp ce doar șapte state membre au înregistrat o scădere. Cu toate acestea, ţările cu sisteme de inovare mai puţin solide tind să se îmbunătăţească mai puţin rapid decât media UE.
Tabloul de bord privind inovarea regională raportează, de asemenea, o creștere a performanţei în materie de inovare pentru majoritatea regiunilor din UE începând din 2016. Chiar dacă regiunile inovatoare tind să fie situate în ţările cele mai inovatoare, unele „zone de excelenţă” regionale se găsesc în ţări cu performanţe relativ scăzute în materie de inovare.
La nivel mondial, UE continuă să aibă rezultate ușor mai bune decât China și reduce decalajul de performanţă faţă de Australia, deși decalajul faţă de Canada, Republica Coreea și Statele Unite s-a extins.
Principalele constatări
Pe baza punctajelor obţinute, statele membre se încadrează în patru grupe de performanţă: Lideri în materie de inovare (performanţe de peste 125 % din media UE), inovatori puternici (între 100 % și 125 % din media UE), inovatori moderaţi (între 70 % și 100 % din media UE) și inovatori emergenţi (sub 70 % din media UE). Danemarca este noul inovator de vârf, în timp ce Suedia, care a preluat conducerea în ultimii ani, se află pe locul doi. Alţi lideri în materie de inovare sunt Finlanda, Ţările de Jos și Belgia.
În comparaţie cu ediţia de anul trecut, distribuţia statelor membre între grupurile de performanţă a rămas, în linii mari, stabilă. Ungaria a progresat către un grup cu performanţe mai ridicate și a devenit un inovator moderat, în timp ce performanţa în materie de inovare a scăzut în Franţa și Luxemburg începând din 2016.
În mod concret:
- Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda, Cipru și Franţa sunt inovatori puternici, cu performanţe peste media UE.
- Estonia, Slovenia, Cehia, Italia, Spania, Malta, Portugalia, Lituania, Grecia și Ungaria sunt inovatori moderaţi.
- Croaţia, Slovacia, Polonia, Letonia, Bulgaria și România sunt inovatori emergenţi.
La nivel regional, performanţa în materie de inovare a crescut pentru 211 regiuni din totalul de 239 de regiuni începând din 2016, astfel cum se arată în Tabloul de bord privind inovarea regională 2023. Cea mai inovatoare regiune din Europa este Hovedstaden (Danemarca), urmată de Helsinki-Uusimaa (Finlanda) și Oberbayern (Germania). Stockholm în Suedia ocupă locul al patrulea, iar Berlin în Germania ocupă locul al cincilea.
În pofida progreselor înregistrate în domeniul inovării, decalajul în materie de inovare al UE persistă și este influenţat în principal de concentrările geografice. În timp ce liderii în materie de inovare și majoritatea inovatorilor puternici se află în principal în Europa de Nord și de Vest, mulţi dintre inovatorii moderaţi și emergenţi se află în Europa de Sud și de Est.
Acest decalaj subliniază necesitatea unor eforturi specifice pentru a reduce decalajul în materie de inovare și pentru a promova creșterea echitabilă în întreaga UE, care este unul dintre obiectivele noii agende europene de inovare, adoptată în iulie 2022. Prin iniţiative strategice precum Iniţiativa privind talentul tehnologic aprofundat, Platforma talentelor în materie de inovare și Văile regionale de inovare, UE urmărește să încurajeze inovarea în domeniul tehnologiilor profunde și să promoveze o cultură în materie de start-up. Investind în talente în domeniul tehnologiilor profunde, promovând ecosistemele de inovare și valorificând punctele forte regionale, ţările sau regiunile pot stimula progresul tehnologic și pot menţine un avantaj competitiv în peisajul mondial al inovării.
