Conform Comisiei Europene, pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm pentru economii, atât în UE, cât și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socio-economic. Activitatea economică din Europa a suferit un șoc major în prima jumătate a anului și s-a redresat puternic în al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptată a măsurilor restrictive.
Creșterea ratei șomajului atenuată în contextul scăderii activității economice
Pierderea locurilor de muncă și creșterea șomajului au exercitat presiuni mari asupra mijloacelor de subzistenţă ale multor europeni. Măsurile de politică adoptate de statele membre, împreună cu iniţiativele la nivelul UE, au contribuit la atenuarea impactului pandemiei asupra pieţelor forţei de muncă. Datorită amplorii fără precedent a măsurilor luate, în special prin intermediul programelor de lucru pe termen scurt, creșterea ratei șomajului a fost atenuată în contextul scăderii activităţii economice. Se estimează că șomajul va continua să crească în 2021, deoarece statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgenţă și noi persoane intră pe piaţa forţei de muncă, însă ar trebui să se îmbunătăţească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se redreseze.
Conform previziunilor, rata șomajului din zona euro va crește de la 7,5% în 2019 la 8,3% în 2020 și la 9,4% în 2021, urmând să scadă la 8,9% în 2022. Se estimează că rata șomajului în UE va crește de la 6,7% în 2019 la 7,7% în 2020 și la 8,6% în 2021, urmând să scadă la 8,0% în 2022.
Cu toate acestea, recrudescenţa din ultimele săptămâni a pandemiei duce la o serie de perturbări, în timp ce autorităţile naţionale introduc noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului. Situaţia epidemiologică înseamnă că previziunile de creștere pe perioada analizată fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri.
O redresare întreruptă și incompletă
Potrivit previziunilor economice din toamna anului 2020, economia zonei euro va înregistra o contracţie de 7,8% în 2020, înainte de o creștere de 4,2% în 2021 și de 3% în 2022. Conform previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4% în 2020, înainte de a se redresa cu o creștere de 4,1% în 2021 și de 3% în 2022. În comparaţie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de creștere pentru zona euro și pentru UE sunt ușor mai optimiste pentru 2020 și mai temperate pentru 2021. Nici în zona euro, nici în UE producţia nu este preconizată să revină la nivelul pre-pandemic în 2022.
Impactul economic al pandemiei a variat foarte mult în UE și aceeași variabilitate este valabilă și în ceea ce privește perspectivele de redresare. Această neuniformitate reflectă răspândirea virusului, stricteţea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ţine sub control, compoziţia sectorială a economiilor naţionale și forţa răspunsurilor politice naţionale.
"Aceste previziuni survin în momentul în care al doilea val al pandemiei determină și mai multă nesiguranță și ridică semne de întrebare cu privire la speranța noastră de a ne redresa rapid. Producția economică a UE nu va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până în 2022. Însă traversând această perioadă turbulentă împreună, am dat dovadă de hotărâre și de solidaritate. Am convenit cu privire la măsuri fără precedent, pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile. Vom lucra împreună pentru a contura traiectoria redresării, utilizând toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Am convenit asupra unui pachet de redresare important, NextGenerationEU, în centrul căruia se află Mecanismul pentru redresare și reziliență, pentru a oferi sprijin masiv celor mai grav afectate regiuni și sectoare. Invit acum din nou Parlamentul European și Consiliul să finalizeze rapid negocierile pentru ca bugetul să poată fi operațional în 2021, astfel încât să putem investi, reforma și reconstrui împreună." Valdis DOMBROVSKIS, Vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor
Deficite și datorii publice în creștere
Se așteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecinţă a măsurilor de politică excepţionale menite să sprijine economia, precum și a existenţei stabilizatorilor automaţi.
"După cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an și o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenței cazurilor de COVID-19. Creșterea va reveni în 2021, dar va fi nevoie de doi ani până când economia europeană va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie. În contextul actual cu un grad extrem de ridicat de incertitudine, politicile economice și fiscale naționale trebuie să rămână favorabile creșterii, în timp ce NextGenerationEU trebuie finalizat în acest an și pus în aplicare în mod eficace în prima jumătate a anului 2021." Paolo GENTILONI, Comisarul pentru economie
Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% în 2020, înainte de a scădea la 6,4% în 2021 și la 4,7% în 2022. Această evoluţie reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgenţă în cursul anului 2021, pe măsură ce situaţia economică se va îmbunătăţi.
Reflectând creșterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va crește de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% în 2020, 102,3% în 2021 și 102,6 % în 2022.
Inflația se menține moderată
În lunile august și septembrie, o scădere abruptă a preţurilor la energie a determinat o inflaţie totală negativă. Inflaţia de bază, care include toate produsele cu excepţia energiei și a alimentelor neprocesate, a scăzut, de asemenea, în mod substanţial în cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, în special de servicii legate de turism și de bunuri industriale. Cererea scăzută, contracţia pieţei forţei de muncă și o rată ridicată de schimb a monedei euro vor exercita o presiune descendentă asupra preţurilor.
Inflaţia în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este estimată la 0,3% în 2020, înainte de a crește la 1,1% în 2021 și la 1,3% în 2022, pe măsură ce se stabilizează preţurile petrolului. În UE, inflaţia este estimată la 0,7% în 2020, 1,3% în 2021 și 1,5% în 2022.
Un grad ridicat de incertitudine și perspective cu riscuri de evoluție negativă
Incertitudinile și riscurile legate de previziunile economice din toamna anului 2020 rămân extrem de mari. Riscul principal rezultă din agravarea pandemiei, situaţie care necesită măsuri de sănătate publică mai stricte și care are un impact mai grav și de durată asupra economiei. Acest context a motivat o analiză a scenariilor implicând două căi alternative de evoluţie a pandemiei — una mai benignă și una agravantă — și impactul economic al acestora. Există, de asemenea, riscul ca cicatricile lăsate de pandemie în economie — cum ar fi falimentele, șomajul pe termen lung și întreruperile în aprovizionare — să fie mai profunde și mai extinse. Economia europeană ar avea de suferit, de asemenea, în cazul în care economia mondială și comerţul mondial s-ar îmbunătăţi mai puţin decât conform previziunilor sau în cazul în care tensiunile comerciale ar crește. Posibilitatea unei presiuni asupra pieţei financiare reprezintă un alt risc de evoluţie negativă.
Dintr-o perspectivă pozitivă, este posibil ca NextGenerationEU, programul UE de redresare economică, care include mecanismul de redresare și de rezilienţă, să stimuleze mai puternic economia UE decât s-a estimat. Acest efect se datorează faptului că previziunile ar putea include doar parţial beneficiile probabile ale acestor iniţiative, întrucât informaţiile disponibile în această etapă cu privire la planurile naţionale sunt încă limitate. Un acord comercial între UE și Regatul Unit ar oferi, de asemenea, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE începând cu 2021, comparativ cu scenariul de referinţă potrivit căruia schimburile comerciale dintre Regatul Unit și UE ar fi reglementate pe baza normelor OMC privind clauza naţiunii celei mai favorizate.
Context
Previziunile au fost elaborate în contextul unei incertitudini grave, statele membre anunţând noi măsuri de sănătate publică importante în a doua jumătate a lunii octombrie 2020 pentru a limita răspândirea virusului.
Aceste previziuni se bazează pe seria uzuală de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 22 octombrie 2020. Pentru toate celelalte date necesare, inclusiv cele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 22 octombrie, inclusiv. Cu excepţia cazului în care politicile sunt anunţate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, estimările pornesc de la ipoteza că politicile nu se modifică.
Previziunile depind de două ipoteze tehnice importante. În primul rând, se presupune că măsurile de sănătate publică rămân în vigoare într-o anumită măsură în perioada analizată în previziuni. Cu toate acestea, după înăsprirea lor semnificativă în cel de al patrulea trimestru al anului 2020, se estimează că stricteţea măsurilor va scădea treptat în 2021. Se presupune, de asemenea, că impactul economic al unui anumit nivel de restricţii va scădea în timp, pe măsură ce sistemul de sănătate și agenţii economici se adaptează la mediul creat de pandemie. În al doilea rând, având în vedere că relaţiile viitoare dintre UE și Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 și 2022 se bazează pe o presupunere tehnică conform căreia UE și Regatul Unit vor face schimburi comerciale în temeiul normelor OMC privind clauza naţiunii celei mai favorizate începând cu 1 ianuarie 2021. Această ipoteză este utilizată doar în scop de prognozare și nu reflectă nicio anticipare și nicio previziune în ceea ce privește rezultatele negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la relaţiile lor viitoare.
Următoarea previziune a Comisiei Europene va fi o actualizare a previziunilor privind PIB-ul și inflaţia din previziunile economice din iarna anului 2021, care urmează să fie prezentate în februarie 2021. (comunicat de presă)
