Raportul Comisiei Europene privind stadiul evoluției deceniului digital 2025 a evaluat progresele înregistrate de UE în cele patru domenii-țintă pentru transformarea digitală a UE până în 2030, evidențiind realizările și lacunele în domeniul infrastructurii digitale, al digitalizării întreprinderilor, al competențelor digitale și al digitalizării serviciilor publice.
Raportul arată că, deși există anumite progrese, implementarea infrastructurii de conectivitate, cum ar fi rețelele de sine stătătoare de fibră optică și 5G, este încă în urmă. Tot mai multe companii adoptă inteligența artificială (AI), cloud și big data, dar adoptarea trebuie accelerată. Puțin peste jumătate dintre europeni (55,6 %) au un nivel de bază al competențelor digitale, în timp ce disponibilitatea specialiștilor TIC cu competențe avansate rămâne scăzută și cu un puternic decalaj de gen, împiedicând progresele în sectoare-cheie, cum ar fi securitatea cibernetică și IA. În 2024, UE a înregistrat progrese constante în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice esențiale, dar o parte substanțială a infrastructurii digitale guvernamentale continuă să depindă de furnizorii de servicii din afara UE.
Datele arată provocări persistente, cum ar fi piețele fragmentate, reglementările excesiv de complexe, securitatea și dependența strategică. Investițiile publice și private suplimentare și facilitarea accesului întreprinderilor din UE la capitalul de risc ar accelera inovarea și extinderea.
Statele membre vor revizui recomandările Comisiei și vor discuta cu aceasta despre calea de urmat. În 2026, Comisia va revizui obiectivele DDPP pentru a evalua dacă acestea reflectă în continuare evoluția peisajului digital și răspund cerințelor priorităților și ambițiilor UE.
România 2025 - Raportul de ţară privind deceniul digital
România se poate baza pe o infrastructură de conectivitate fixă bine dezvoltată și își consolidează rolul în domeniul tehnologiilor critice, cum ar fi semiconductorii. Cu toate acestea, lacunele persistente în materie de cercetare și dezvoltare, slaba inovare a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate și gradul scăzut de adoptare a tehnologiilor emergente limitează competitivitatea.
Foaia de parcurs a României constă în 98 de măsuri cu un buget de 3,6 miliarde EUR (echivalentul a 1,01 % din PIB), din care o parte substanțială provine din Planul național de redresare și reformă.
Indicatorii-cheie de performanţă, ca procent din obiectivele UE pentru 2030
Graficul următor reprezintă indicatorii-cheie de performanță observați în statul membru ca procent din obiectivele UE pentru 2030, precum și distanța, ca procent, față de obiectivele UE pentru 2030.
Barele pentru cloud, analiza datelor și competențele de bază sunt goale, deoarece 2023 este cel mai recent an pentru care sunt disponibile date. Barele pentru nodurile periferice și unicorni sunt, de asemenea, goale, deoarece performanța statului membru nu poate fi comparată cu obiectivul UE. În 2024, România avea aproximativ 11 noduri periferice și nu avea unicorni.
Conectivitate de înaltă performanţă şi tehnologii fundamentale pentru o UE competitivă
+ România rămâne unul dintre liderii UE în ceea ce privește conectivitatea fixă, inclusiv în zonele slab populate.
+ România își consolidează poziția în domeniul tehnologiilor critice, prin inițiative privind semiconductorii și informatica cuantică.
- Digitalizarea întreprinderilor este încă în urmă față de media UE, în special pentru IMM-uri.
Recomandare: Continuarea eforturilor, inclusiv prin intermediul centrelor europene de inovare digitală, pentru a spori gradul de adoptare a serviciilor de cloud și de IA de către întreprinderile de toate dimensiunile.
- România are performanțe slabe în ceea ce privește conectivitatea 5G, atât în ceea ce privește acoperirea, cât și alocarea spectrului.
Recomandare: Creșterea acoperirii globale 5G, inclusiv în banda de 3,4-3,8 GHz, și alocarea spectrului.
Competenţe digitale şi servicii publice pentru protejarea şi capacitarea cetăţenilor şi a societăţii din UE
+ România a continuat să investească masiv în digitalizarea serviciilor publice.
Recomandare: Să continue să aloce resursele necesare pentru digitalizarea serviciilor publice, inclusiv după instituirea inițială. Eficientizarea multiplelor proiecte existente.
+ România și-a îmbunătățit performanța în ceea ce privește disponibilitatea datelor privind e-sănătatea.
Recomandare: Să continue extinderea surselor de date disponibile online. Adoptarea și punerea în aplicare a noii strategii privind digitalizarea sistemului de sănătate, ținând seama de nevoile utilizatorilor și de ușurința utilizării.
- România continuă să aibă rezultate slabe în ceea ce privește competențele digitale de bază.
Recomandare: Continuarea integrării compe-tențelor digitale de bază ca o componentă esențială a procesului educațional, atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Să acorde prioritate perfecționării, în special a angajaților din sectorul privat și a populației în vârstă.
- România are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC, dar nu este în măsură să păstreze talentul în țară.
Recomandare: Stimularea competențelor digitale ale IMM-urilor prin simplificarea măsurilor de sprijin și implicarea părților interesate pentru a identifica nevoile pieței. Identificarea modalităților de atragere și păstrare a talentelor din domeniul TIC.
Valorificarea transformării digitale pentru o ecologizare inteligentă
România înregistrează progrese lente în ceea ce privește o abordare integrată pentru ecologizarea infrastructurii digitale și urmărirea reducerilor de emisii, inclusiv prin:
- O strategie națională privind educația și schimbările climatice
- Un cod de durabilitate cu o platformă dedicată pentru a facilita raportarea privind durabilitatea
Finanţare
- 5,8 miliarde EUR - Ponderea planului total de redresare și reziliență al României care contribuie la promovarea transformării digitale a țării
- 2,7 miliarde EUR - Ponderea fondurilor de coeziune totale ale României care contribuie la promovarea transformării digitale a țării
Ce cred cetăţenii români despre digitalizare?
Potrivit Eurobarometrului special privind deceniul digital 2025, 62% dintre cetățenii români consideră că digitalizarea serviciilor publice și private le face viața mai ușoară.
78% dintre cetățeni consideră că este important ca autoritățile publice să atenueze problema știrilor false și a dezinformării online.
77% dintre cetățeni consideră că este important să se asigure că întreprinderile europene se pot dezvolta și pot deveni „campioni europeni” capabili să concureze la nivel mondial. (https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/factpages/romania-2025-digital-decade-country-report)
