Pachetul de primăvară al semestrului european 2025, comunicat la începutul lunii iunie, analizează principalele provocări economice și sociale din Uniunea Europeană și le oferă statelor membre orientări de politică pentru consolidarea competitivității, a prosperității și a rezilienței. În acest scop, pachetul include recomandări specifice fiecărei țări și promovează reforme și investiții aliniate la aceste priorități ale UE.
Orientările de politică prezentate vin într-un moment în care mediul comercial și de securitate este deosebit de volatil. Ele sunt strâns legate de Busola pentru competitivitate, foaia de parcurs pe cinci ani a Comisiei care vizează consolidarea rezilienței UE și a poziției sale la nivel mondial. Pachetul de primăvară marchează totodată prima evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în temeiul cadrului revizuit de guvernanță economică și al planurilor lor bugetar-structurale. În contextul provocărilor tot mai mari în materie de securitate, clauza derogatorie națională din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere este, de asemenea, utilizată pentru prima dată. Obiectivul acestei clauze este de a facilita tranziția către niveluri mai ridicate ale cheltuielilor pentru apărare, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
Recomandări specifice adresate statelor membre
Rapoartele de țară din 2025 evaluează evoluțiile economice, sociale și din domeniul ocupării forței de muncă din fiecare stat membru, în conformitate cu prioritățile stabilite în Busola pentru competitivitate. Statele membre sunt încurajate să își stimuleze competitivitatea prin eliminarea decalajului în materie de inovare, promovarea decarbonizării în conformitate cu Pactul pentru o industrie curată, reducerea dependențelor excesive, creșterea securității și a rezilienței, inclusiv prin consolidarea capabilităților de apărare și promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate, asigurând în același timp echitatea socială.
Pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele, Busola pentru competitivitate definește cinci factori favorizanți orizontali care se reflectă și în recomandările specifice fiecărei țări.
Rapoartele de țară din acest an fac totodată un bilanț al punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență (PRR) și a programelor politicii de coeziune. Având în vedere că Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) expiră în 2026, o punere în aplicare rapidă și specifică este esențială, iar majoritatea statelor membre trebuie să accelereze progresele. În paralel, Comisia publică astăzi o comunicare privind MRR în perspectiva anului 2026, pentru a le oferi statelor membre orientări în vederea închiderii fără probleme și cu succes a instrumentului. Comisia urmărește, de asemenea, să accelereze punerea în aplicare a politicii de coeziune, axându-se pe prioritățile strategice care reies din evaluarea la jumătatea perioadei.
Luând în considerare obiectivele de politică ale UE, recomandările specifice fiecărei țări din acest an oferă orientări adaptate nevoilor specifice ale fiecărui stat membru. Acestea reflectă amploarea și urgența acțiunilor necesare, în trei domenii-cheie: (i) politica fiscal-bugetară, inclusiv reformele menite să sporească eficacitatea politicii fiscale și a cheltuielilor publice, (ii) punerea în aplicare a PRR și a programelor politicii de coeziune și (iii) provocările structurale existente și/sau nou apărute, cu accent pe Busola pentru competitivitate.
Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice
Pachetul de primăvară al semestrului european 2025 încheie primul an complet de supraveghere macroeconomică în temeiul cadrului de guvernanță revizuit. Acesta evaluează progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor lor bugetar-structurale pe termen mediu prezentate toamna trecută. Comisia evaluează conformitatea comparând creșterea estimată a cheltuielilor nete cu plafoanele stabilite de Consiliu sau prezentate în planurile naționale.
Pachetul din acest an subliniază flexibilitatea cadrului revizuit pentru a răspunde provocărilor neprevăzute. În cadrul Planului de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” prezentat în martie 2025, Comisia a propus activarea clauzei derogatorii naționale, care le permite statelor membre să depășească temporar ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete pentru a spori cheltuielile pentru apărare. *La cererea a 15 state membre (Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia), Comisia a adoptat recomandări adresate Consiliului pentru activarea clauzei derogatorii naționale pentru țările în cauză.
Supravegherea bugetară
În ceea ce privește statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive, Comisia consideră că, pentru Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia, nu este necesară luarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii în această etapă.
În ceea ce privește Belgia, în urma prezentării planului său pe termen mediu, Comisia a recomandat o nouă traiectorie corectivă, aflată în prezent în așteptarea adoptării de către Consiliu. Deși creșterea preconizată a cheltuielilor nete ale Belgiei în 2025 depășește plafonul acestei recomandări, ea rămâne în limitele flexibilității prevăzute de clauza derogatorie națională.
În schimb, creșterea cheltuielilor nete ale României este cu mult peste plafonul stabilit prin traiectoria sa corectivă, ceea ce prezintă riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030. Prin urmare, Comisia recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să stabilească faptul că România nu a luat măsuri eficace.
Comisia a evaluat, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor pe termen mediu de 18 state membre. Potrivit evaluării, 12 state membre (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia) respectă creșterea maximă recomandată a cheltuielilor nete, ținând seama de flexibilitatea permisă în temeiul clauzei derogatorii naționale, acolo unde este cazul. Portugalia și Spania respectă, în linii mari, traiectoriile recomandate, cu abateri limitate de la acestea. În cazul Ciprului, al Irlandei, al Luxemburgului și al Țărilor de Jos, Comisia consideră însă că există un risc de abatere de la ratele maxime de creștere recomandate de Consiliu.
Comisia a elaborat totodată un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) pentru a evalua respectarea criteriului deficitului prevăzut în tratat pentru patru state membre: Austria, Finlanda, Letonia și Spania. În lumina evaluării cuprinse în raport, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit este justificată în cazul Austriei. După examinarea avizului Comitetului economic și financiar, Comisia intenționează să propună Consiliului deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit pentru Austria, precum și recomandări pentru a pune capăt situației de deficit excesiv.
Evaluarea dezechilibrelor macroeconomice
Comisia a evaluat existența unor dezechilibre macroeconomice în cele 10 state membre selectate în vederea unor bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025. Deși evoluțiile economice din ultimul an au contribuit la atenuarea unor dezechilibre în mai multe state membre, creșterea incertitudinii în contextul comercial dinamic agravează riscurile.
Estonia nu înregistrează dezechilibre, deoarece vulnerabilitățile legate de deteriorarea competitivității prețurilor și a costurilor și de prețurile locuințelor par să fie limitate în prezent.
Ciprul este reclasificat ca țară „fără dezechilibre”, deoarece vulnerabili-tățile legate de datoria externă și privată sunt în scădere, parțial datorită creșterii economice puternice, în timp ce datoria publică înregistrează la rândul său o reducere datorită excedentelor bugetare persistente.
Germania este, de asemenea, reclasificată ca fiind „fără dezechilibre”, deoarece vulnerabilitățile legate de excedentul mare de cont curent au scăzut de-a lungul anilor, iar recent au fost anunțate progrese semnificative în materie de politici.
Ungaria, Grecia, Italia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia continuă să înregistreze dezechilibre, deoarece vulnerabilitățile lor rămân, în general, semnificative.
România continuă să înregistreze dezechilibre excesive, deoarece deficitul său bugetar și deficitul de cont curent s-au accentuat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024.
Orientările privind ocuparea forţei de muncă şi provocările legate de convergenţa socială
În cadrul semestrului european 2025, Comisia propune orientări actualizate pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, menite să promoveze piețe ale forței de muncă mai echitabile și mai favorabile incluziunii. Pe baza orientărilor privind ocuparea forței de muncă adoptate în decembrie 2024 – care abordează provocări precum deficitul de competențe și de forță de muncă și nevoia de competențe de bază și digitale în era inteligenței artificiale – actualizarea din 2025 menține prioritățile fundamentale, adaptându-se în același timp la noile realități și inițiative geopolitice, cum ar fi uniunea competențelor și Busola pentru competitivitate.
În conformitate cu cadrul de convergență socială, integrat în prezent în cadrul revizuit de guvernanță economică, Comisia a efectuat o analiză în două etape a provocărilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă și de competențe din fiecare stat membru. Constatările din prima etapă sunt prezentate în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (RCOFM) 2025, în timp ce analiza mai aprofundată din a doua etapă a fost publicată în aprilie 2025 pentru zece state membre: Bulgaria, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, România și Spania. În ansamblu, analiza din a doua etapă a identificat provocări pentru convergența socială ascendentă în trei state membre (Grecia, Italia și România), ținând seama de răspunsurile în materie de politici întreprinse sau planificate de statele membre pentru a face față riscurilor identificate. Constatările analizei au fost, de asemenea, discutate cu statele membre în cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă și al Comitetului pentru protecție socială în luna mai, înainte de adoptarea pachetului de primăvară al semestrului european 2025.
