România are potenţial de dezvoltare economică în condiţii de predictibilitate legislativă

În perioada 3-4 iulie, la București a avut loc FORUMUL de Afaceri Franco-Român „Împreună, pentru o Europă mai puternică, mai verde și mai sigură”, fiind cel mai mare eveniment al CCIFER din acest an, organizat în parteneriat cu Ambasada Franței, Business France, Secția română a Consilierilor pentru Comerț exterior ai Franței și La French Tech Bucarest.

Forumul și-a propus să faciliteze un dialog între companii, precum și între companii și autorităţi din România, Franţa și Republica Moldova, despre oportunităţile de afaceri pe care le oferă transformările prin care trec Uniunea Europeană și România în această perioadă, pe fondul provocărilor legate de creșterea economică, secu­ritate și protecţia mediului.

Evenimentul s-a bucurat de participarea prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, și a lui Olivier Becht, Ministrul delegat la Ministerul francez al Europei și Afacerilor externe, responsabil pentru Comerţ Exterior, Atractivitate și prezenţa franceză la Internaţional.

• FOTO. Julien Munch, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Franței în România (CCIFER)

Companiile din comunitatea franco-română caută o viziune de viitor, cu pragmatism și conștiinţă europeană, în contextul crizelor suprapuse cu care se confruntă Europa și cetăţenii săi în ultimii ani: criza sanitară, războiul din Ucraina, criza climatică, tensiunile economice și inflaţioniste, a subliniat Julien Munch, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Franței în România (CCIFER), în deschi­derea evenimentului.

„În acest context, prin intermediul acestui Forum, vă invităm să găsim oportunitățile de creștere pe care trebuie să le valorificăm pentru această Europă mai verde, mai puternică și mai sigură. Uniunea Europeană este despre noi toți, societățile noastre, țările noastre, companiile noastre, viețile noastre în calitate de cetățeni euro­peni. CCIFER vă propune astfel să răspundem provocărilor momentului cu pragmatism și conștiință europeană. Întrucât transformă provocările în oportunități, companiile sunt actori esențiali pentru dezvoltarea economică a unei țări și pentru pros­peritatea cetățenilor. ” Julien Munch, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Franței în România (CCIFER)

Președintele CCIFER a punctat de asemenea importanţa colaborării și a parteneriatului, pentru a putea asigura dezvoltarea economică și socială a unei ţări, pe termen lung: A fi „<împreună> înseamnă capacitatea de a aduce la un loc, într-o dinamică comună, actorii publici și privaţi care determină dezvoltarea economică și socială de durată a unei ţări. Învingerea crizelor, transformarea dificultăţilor în oportunităţi și participarea la crearea de valoare în economiile noastre – asta este ceea ce reprezintă forţa comunităţii franco-române de afaceri: faptul că muncim și construim împreună. Într-o lume atât de interconectată ca cea din ziua de azi, creșterea economică a unei ţări nu se poate face decât în parteneriat”, a mai spus Julien Munch.

• FOTO. Olivier Becht, Ministrul delegat la Ministerul francez al Europei și Afacerilor externe

„Aprofundarea cooperării noastre bilaterale este o prioritate, mai ales în sectoarele infrastructurii, energiei, inovaţiei și agriculturii. Doar prin mai multe parteneriate vom construi, împreună, o Europă mai rezilientă, puternică și verede”, a declarat Olivier Becht, Ministrul delegat la Ministerul francez al Europei și Afacerilor externe, responsabil pentru Comerţ Exterior, Atractivitate și prezenţa franceză la Internaţional, în deschiderea Forumului.

Președintele CCIFER a menționat câteva ele­mente concrete despre parteneriatul economic dintre România și Franța, precum și unele nevoi ale investitorilor francezi:

• „Franţa este de 30 de ani un investitor stra­tegic în România. În 2022, valoarea investiţiilor franceze în România a fost de 9,7 miliarde de euro, adică aproape 10% din nivelul total de investiţii străine directe.
• Investiţiile franceze au contribuit la dez­voltarea unor domenii strategice pentru România, precum: energia, agricultura, industria automobilu­lui, marea distribuţie alimentară, aviaţia, finanţele și băncile, construcţiile navale, digitalizarea și tehnologiile înalte, telecomunicaţiile, materialele de construcţii și sănătatea.
• Schimburile comerciale au crescut cu peste 26,4%, până la 277,4 miliarde de euro în 2022.
• Cred că pot să spun că investitorii francezi contribuie în România la crearea de valoare adăugată, în colaborare cu companiile românești. Ei apreciază spiritul antreprenorial și de inovare al acestei ţări. Sunt sensibili la stabilitatea legală și la predictibilitatea mediului economic, graţie normelor europene și regulilor pieţei libere, precum și graţie stabilităţii politice.
• Investiţiile franceze în România au creat locuri de muncă stabile, care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii și la împlinirea unei cariere profesionale pentru mulţi cetăţeni români.
• Peste 125.000 de persoane sunt angajate în companii cu capital francez și toate participă astăzi la transformarea structurală a ţării. La aceasta se adaugă locurile de muncă asociate în cadrul întreprinderilor și producătorilor români, furnizori și parteneri ai acestor firme franceze”.

În prima zi a Forumului, participanţii – oficiali și reprezentanţi ai mediului de afaceri – au discutat despre oportunităţile și provocările existente atât în România, cât și în Uniunea Europeană în domenii precum: provocările climatice și tranziţia energetică; aderarea României la OCDE; atractivitatea României pentru investitori străini; colaborarea franco-română pentru crearea de valoare adăugată în sectoare strategice pentru a consolida suveranitatea economică a Europei; tranziţia digitală; atragerea talentelor.

• FOTO. Marcel Ciolacu, Prim-ministrul României

România are în continuare un potențial crescut de dezvoltare în domeniul afacerilor și al investițiilor – este mesajul care a reieșit din intervențiile majorității vorbitorilor din cadrul Forumului.

„Suntem deciși să jucăm curajos car­tea digitalizării accelerate a marilor infrastructuri publice. Iar aici drumul corect este unul singur: să preluăm în mod organic din experiența unor actori economici de talia Orange în telecomunicații sau Atos în IT, cu energia unor start-up-uri românești care au crescut impresionant în ultimii ani, compa­nii precum FintechOS sau Druid. Sunt deja nume sonore lansate de România în avan­postul mondial din zona noilor tehnologii și mi se pare o eroare să nu profităm de acest potențial uriaș. Trebuie să depășim cumva paradoxul acesta în care România este privită pe plan internațional drept un fel de Silicon Valley al Europei, dar noi, ca stat, nu transferăm acest potențial enorm în administrație. Ne dorim un sistem public digitalizat, eficient și prietenos cu contribuabilul.” Marcel CIOLACU, Prim-ministrul României

Răzvan Butucaru, Partner Mazars, a arătat că „2022 a fost un an foarte bun în domeniul comasărilor și achizițiilor (M&A)”, punctând că tranzacţiile de acest gen au crescut cu 17% faţă de 2021, iar tendinţa va rămâne crescătoare și pentru perioada următoare. El a arătat că cele mai atractive sectoare sunt: energia, digitalul și industrialul, dar există potenţial în România și pen­tru logistică, transporturi, pharma. Sunt importante predictibilitatea fiscală și modul în care se va face digitalizarea.

România rămâne o destinaţie atractivă pen­tru investiţii, a afirmat Costin Borc (SNEF Group), printre atuurile sale enumerând: calitatea forţei de muncă (în ciuda emigrării); orientarea geopolitică; securitatea personală și a proprietăţii. Totuși, România are și puncte slabe, a arătat Borc, prin­tre care: lipsa predictibilităţii – „nu putem fi siguri pe cadrul legislativ, deoarece este dependent de cicluri electorale”, precum și densitatea agenţiilor de reglementare, care „complică lucrurile, în loc să le simplifice printr-o bună colaborare”

James Hanson (Aegis) a arătat că sectorul investiţiilor este susţinut de PNRR, dar implemen­tarea programelor este greoaie pentru ca nu există resursa umană în construcţii în prezent. El a pledat și pentru flexibilizarea sistemului public, pentru a accepta soluţii care vin din mediul privat.

„Viitorul industrial al Europei implică trecerea de la proble-matica crizelor succesive - materie primă, energie, continui­tatea lanțurilor de aprovizionare - la generarea de valoare adăugată prin digitalizare, inovație și dezvoltare de competențe. Acestea sunt ingredientele strategice pentru împlinirea ambiției de suverani­tate industrială la nivel european, în special în contextul provocărilor și oportunităților oferite de tranziția verde. ” Adriana RECORD, directoare executivă CCIFER

Vorbitorii din panelul dedicat tranziţiei eco­logice au punctat atât resursele foarte mari de dez­voltare pe care România le are pe parte de energii regenerabile, dar și nevoia ca investitorii să aibă un cadru legislativ stabil și nevoia de a fi rezolvate unele de probleme locale.

Cum abordează Airbus Roumanie, Orange România, Renault Group și Michelin provocările momentului (Extrase din sesiunile de lucru)

„Deschiderea și dezvoltarea fabri­cilor Airbus de la Brașov vor permite companiei să-și mărească capacitatea de producție în România și întreaga Europă și vor facilita implicarea companiilor românești în producția locală. ” Georges DURDILLY, CEO Airbus Roumanie

Printre provocările enumerate de Georges Durdilly se află tranziţia verde, reducerea emisiilor de carbon, domeniul apărării și colaborările care sunt la nivel european în acest sector.

„Industria aeronautică este in plină creștere. Fabricăm din ce în ce mai mult, avem peste 1000 de angajaţi. Intensificăm prezenţa și capacitatea de producţie. Sectorul de apărare este și el în dezvoltare. În România găsim tot ce avem nevoie pentru a fabrica elicoptere. Airbus are proiecte structurate cu ajutorul cărora putem dezvolta un ecosistem puternic. Ne dorim să creștem. Putem face ca Renault Dacia, poate chiar și mai bine. (...) În 2035, ne propunem să lansăm primul avion cu motor pe hidrogen. În echipele implicate în aceste proiecte fac parte și colegi români și ne mândrim cu asta. Ne trebuie mai multă voinţă și sprijin politic”, a spus Georges Durdilly.

Digitalizarea este „coloana vertebrală a dezvoltării” României, a spus Liudimila Climoc, CEO Orange România, care a arătat cum s-a implicat Orange România în această direcție:

• Investiții de peste 200 milione de euro în infra­structura digitală (reţele mobile 5G, fibră optică)
• Șapte centre de date la nivel naţional
• ORANGE oferă soluţii de securitate cibernetică, cloud, centrul operaţional de securi­tate cibernetică alături de proiecte smart city care se dezvoltă în continuare în peste 30 orașe din România.
• Zona de Internet of Things – Orange are proiecte de automatizare de colectare a date­lor, îmbunătăţirea operaţiunilor și creșterea productivităţii.
• Program de accelerare a start-up-urilor, deru­lat în ultimii 6 ani de activitate: 44 de start-up-uri au susţinut această accelerare, din diferite domenii: 5G, cybersecurity, medicină, multe alte domenii conexe.

„Michelin este implicat într-o revoluție profundă: umană, tehnologică, ecologică, toate trei sunt interconectate. Revoluția umană include noul model de leadership, cel mai relevant nivel posibil. Revoluția tehnologică e tot ce înseamnă AI, roboți pentru afaceri, precum și utilizarea tehnologiilor noi pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon.” Alina Ghica, VP Europe de Sud et Centre Asie, Michelin

Pe fondul crizelor din ultimii ani – covid, lipsa de materie primă, războiul -, Renault a deve­nit mai flexibil și agil și se pregătește și face investiţii pentru a face faţă provocărilor aduse de Reglementarea euro 7. „Drumul industriei auto este către electrificare. Suntem orientaţi într-o zonă în care ne schimbăm gama, pentru a fi competitivă și echilibrată, fie că vorbim de modele hibrid sau elec­trice. Tot ce am lansat până acum ne angajează în direcţia electrificării”, a spus Cecilia Tudor, Managing director Renault South Eastern Europe. Ea a mai arătat că în România sunt perspective bune pentru industria auto, deoarece „în 2023 s-a produs o revenire la situaţia de dinainte de criza din 2020. Piaţa europeană dă semne de redresare, pieţele din Europa sunt în creștere. Ne așteptăm ca Grupul Renault să încheie anul în creștere”.

Oportunităţile de afaceri din Republica Moldova pentru companiile din România

În cea de-a doua zi, pe 4 iulie, a avut loc o masă rotundă cu participarea lui Dumitru Alaiba, Viceprim-ministru al Republicii Moldova, Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a lui Olivier Becht, Ministru delegat la Ministerul Europei si Afacerilor externe, responsabil pentru Comert Exterior, Atractivitate și prezenţa franceză la International, precum și a reprezentanţilor com­paniilor din cadrul CCIFER.

• FOTO. Dumitru Alaiba, Viceprim-ministru al Republicii Moldova, Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării

„Republica Moldova este într-un proces de simplificare a modului în care se fac afacerile pe teritoriul ei, deoarece vrea să atragă cât mai mulți investitori străini, ca strategie de dezvoltare pentru următorii 10 ani.” Dumitru ALAIBA, Viceprim-ministru al Republicii Moldova, Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării

Codul fiscal este foarte ușor de respectat, profitul nu este taxat decât dacă este transformat în dividende, pentru a susţine investiţiile, economia este orientată spre export, pentru a compensa faptul că piaţa este mică – a exemplificat oficialul. Vicepremierul a mai spus și că în această perioadă Guvernul lucrează la reducerea reglementărilor care limitează mediul de afaceri.

Atât președintele CCIFER, Julien Munch, cât și președintele organizaţiei similare de la Chișinău, Emmanuel Skoulios, au subliniat interesul comun pentru creșterea relaţiilor de afaceri dintre Franţa, România și Republica Moldova. De altfel, multe companii franceze care investesc în Republica Moldova o fac prin filialele lor din România.

Reprezentanţii unor companii membre ale CCIFER, Liudmila CLIMOC (Orange), Monica JIMAN (Pentalog), Adrian DRAGAN (Timac AGRO), Andrei CHITANU (Zorile) au vorbit despre experienţele pe care firmele lor le-au avut pe piaţa moldovenească. Printre avantajele menţionate se află: un nivel înalt de acoperire digitală – ţara este complet acoperită de reţea 4G -, o deschidere mare spre inovaţie și soluţii tehnologice noi, expertiză în domenii tehnice, resurse foarte bune în agricultură și o rezilienţă sporită în faţa crizelor.