Conform comunicatului de presă publicat de Comisia Europeană pe 13 februarie, în primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3%, datorită consistenței formării brute de capital fix și sporirii semnificative a consumului privat, susținute de o creștere puternică a pieței forței de muncă și a salariilor, în combinație cu măsuri de sprijin guvernamental pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie.
Se estimează că indicatorii pe termen scurt vor arăta că economia României a fost rezilientă în al patrulea trimestru, pe fondul evoluţiilor favorabile din sectorul serviciilor și al percepţiei economice pozitive și în pofida scăderii în continuare a producţiei în industria prelucrătoare.
Pentru 2023, impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al condiţiilor stricte de finanţare și al încetinirii ritmului de creștere a celorlalte economii din UE vor reduce creșterea PIB-ului real al României la 2,5%.
Punerea în aplicare a planului de redresare și rezilienţă ar trebui să contribuie la investiţii pu-ternice, care se preconizează că vor fi principalul motor al creșterii. Alte fonduri ale UE vor sprijini, de asemenea, investiţiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflaţia ridicată, va crește probabil, ca urmare a creșterii salariului minim, a pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și a extinderii plafonării preţului la energie până în 2025. Se estimează că exporturile nete vor rămâne negative pe fondul unei monede puternice și al unei cereri scăzute pe pieţele de export.
Pentru anul 2024, se preconizează o sporire cu 3% a ritmului creșterii economice, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste, al scăderii ratelor dobânzilor și al îmbunătăţirii perspectivelor externe.
Inflaţia anuală IAPC a încetinit în luna decembrie datorită scăderii preţurilor produselor energetice și alimentare, aducând media pe 12 luni la 12% în 2022. Se estimează că inflaţia IAPC se va reduce și mai mult în perioada analizată în previziuni, dar numai într-o măsură modestă, deoarece presiunile inflaţioniste se menţin la un nivel foarte ridicat în ceea ce privește componentele de bază precum serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Rata medie anuală a inflaţiei IAPC este estimată la 9,7% în 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, ca urmare a extinderii plafonării preţurilor la energie, a scăderii preţurilor materiilor prime și a producerii unor efecte de bază.
La nivelul UE
La aproape un an de la iniţierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă. Previziunile intermediare din iarnă îmbunătăţesc perspectivele de creștere pentru acest an la 0,8% pentru UE și la 0,9% pentru zona euro. În prezent se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează ușor rata preconizată a inflaţiei, atât pentru 2023, cât și pentru 2024.
Perspectivele se îmbunătăţesc datorită rezilienţei sporite
După expansiunea robustă din prima jumătate a anului 2022, ritmul de creștere a scăzut în al treilea trimestru, însă ușor sub așteptări. În al patrulea trimestru, în pofida șocurilor negative excepţionale, economia UE a evitat scăderea preconizată în previziunile din toamnă. Rata anuală de creștere pentru 2022 este estimată în prezent la 3,5% atât pentru UE, cât și pentru zona euro.
Evoluţiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătăţit perspectivele de creștere pentru acest an. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare și o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezonieră din ultimii ani, iar preţurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piaţa forţei de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata șomajului rămânând la cel mai scăzut nivel istoric (6,1%) până la sfârșitul anului 2022. Încrederea se îmbunătăţește, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracţie în primul trimestru al anului 2023.
Cu toate acestea, ne confruntăm în continuare cu dificultăţi majore. Consumatorii și întreprinderile continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflaţia de bază (inflaţia totală, excluzând energia și alimentele neprelucrate) a continuat să crească în luna ianuarie, erodând și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe măsură ce presiunile inflaţioniste persistă, se preconizează că înăsprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor și investiţiile.
Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creșterea preconizată pentru 2023 este de 0,8 % în UE și de 0,9% în zona euro, cu 0,5 și, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creștere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6% pentru UE și la 1,5% pentru zona euro. Până la sfârșitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producţiei va fi cu aproape 1% mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.
După ce a atins nivelul maxim în 2022, inflația va scădea în perioada analizată în previziuni
Trei luni consecutive de moderare a inflaţiei totale sugerează că s-a trecut de perioada în care s-a înregistrat nivelul maxim, astfel cum s-a anticipat în previziunile din toamnă. După ce a atins un maxim istoric de 10,6% în luna octombrie, inflaţia a scăzut, estimarea-semnal din ianuarie scăzând la 8,5% pentru zona euro. Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea inflaţiei preţurilor la energie, în timp ce inflaţia de bază nu a atins încă nivelul maxim.
Previziunile privind inflaţia au fost revizuite ușor în sens descrescător faţă de toamnă, reflectând în principal evoluţiile de pe piaţa energiei. Se preconizează că în UE inflaţia totală va scădea de la 9,2% în 2022 la 6,4% în 2023 și la 2,8% în 2024. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 și la 2,5% în 2024.
Riscurile care planează asupra perspectivelor sunt mai echilibrate
Deși incertitudinea cu privire la previziuni rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt, în linii mari, echilibrate. Cererea internă s-ar putea dovedi mai mare decât se preconizase dacă recentele scăderi ale preţurilor angro ale gazelor se vor repercuta mai puternic asupra preţurilor de consum și dacă consumul se va dovedi mai rezilient. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o posibilă inversare a scăderilor preţurilor respective, în contextul unor tensiuni geopolitice continue. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă în urma redeschiderii Chinei, ceea ce ar putea totuși alimenta inflaţia la nivel mondial.
Riscurile de inflaţie rămân legate în mare măsură de evoluţiile de pe pieţele energiei, reflectând unele dintre riscurile identificate la adresa creșterii economice. În special în 2024 predomină riscurile de creștere a inflaţiei, deoarece presiunile asupra preţurilor s-ar putea dovedi mai ample și mai puternice decât se preconizase, în cazul în care creșterea salariilor ar urma să se stabilizeze la rate peste medie în decursul unei perioade îndelungate.
Context
Previziunile economice din iarna anului 2023 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2022, care au fost prezentate la 11 noiembrie 2022, concentrându-se pe evoluţia PIB-ului și a inflaţiei în toate statele membre ale UE.
Aceste previziuni depind în mod esenţial de ipoteza pur tehnică potrivit căreia agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu va escalada, ci va continua pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Prezentele previziuni se bazează și pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor și la preţurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 27 ianuarie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 1 februarie, inclusiv.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.
Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2023, programate a fi publicate în mai 2023.
