România ocupă locul 39 într-un top al celor mai atractive 61 de state la nivel global pentru investiții în infrastructură verde, după Uzbekistan și înainte de Bangladesh, reise din indexul Green Infrastructure Finance Propensity Index realizat de PwC, care arată decalajele semnificative între state în finanțarea infrastructurii verzi.
Dintre statele din Europa incluse în clasament, România se află la finalul clasamentului după Marea Britanie (locul 2), Suedia (3), Olanda (6), Franţa (8), Germania (10), Spania (11), Belgia (13), Portugalia (15), Cehia (16), Polonia (22), Italia (23) și Grecia (29). Primul loc la nivel global este ocupat de Australia, iar ultimul de Angola.
Dintre statele din Europa incluse în clasament, România se află la finalul clasamentului după Marea Britanie (locul 2), Suedia (3), Olanda (6), Franţa (8), Germania (10), Spania (11), Belgia (13), Portugalia (15), Cehia (16), Polonia (22), Italia (23) și Grecia (29). Primul loc la nivel global este ocupat de Australia, iar ultimul de Angola.
„Studiul a analizat cât de atractive sunt condițiile din diferite țări pentru finanțările private în infrastructura verde, concentrându-se în special asupra unor elemente precum energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deșeurilor și sprijinirea economiei circulare. Astfel, capitalul privat continuă să fie interesat în mare măsură de țările cu venituri ridicate, susținute de apartenența la organizații internaționale preocupate de climă, cum ar fi OCDE și UE. România a făcut pași importanți în atingerea obiectivelor asumate prin Green Deal și FIT 55, în special în domeniul energiei regenerabile, unde vedem multe investiții și proiecte, dar mai avem multe de făcut în alte arii. O oportunitate foarte mare este dată de PNRR și fondurile europene alocate pentru mediu sau energie verde care vor contribui la progresul țării noastre în acest domeniu și vor atrage mai multe investiții din mediul privat. ” Dinu BUMBĂCEA, Country Managing Partner, PwC România
Potrivit raportului, este clar că finanţarea publică nu va fi suficientă pentru a susţine o tranziţie estimată acum la 93,2 trilioane de dolari, la scara și cu viteza necesare pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Însă este mai puţin evident cum ar putea colabora finanţatorii privaţi, proprietarii de active și factorii de decizie politică pentru a trece de la poziţia actuală, în care capitalul privat se îndreaptă în principal către ţările dezvoltate - în mare parte către active care generează deja venituri previzibile - la o poziţie viitoare, în care banii să se îndrepte și către pieţele emergente și de frontieră subfinanţate.
Despre raport
Clasamentul este realizat pe baza scorurilor obţinute în funcţie de șase criterii luate în calcul pentru astfel de investiţii, respectiv:
- Mediul macroeconomic: ratingul suveran S&P, coeficientul Gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB-ului (2016-26).
- Oportunităţi de finanţare ecologică: oportu-nităţile de investiţii ecologice (începând cu 2022), numărul de obligaţiuni verzi emise și disponibilitatea ajutorului de stat pentru dezvoltare verde.
- Soliditatea sistemului financiar: Raportul Sharpe (2016-21), creditele neperformante în raport cu totalul creditelor brute, creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB, prima de risc de ţară și capitalizarea pieţei de capitaluri proprii ca procent din PIB.
- Creșterea verde (green growth): creșterea populaţiei (2020-50), CO2 pe unitate de PIB și producţia de energie regenerabilă ca procent din producţia totală de energie.
- Mediul de reglementare și de afaceri: scorul OCDE privind stabilirea preţurilor la carbon, stimulente ecologice și indicele ușurinţei de a face afaceri.
- Angajamentul faţă de obiectivele de mediu: companii care își stabilesc obiective știinţifice pentru atingerea unui nivel zero net și angajamente guvernamentale privind reducerea emisiilor la nivel naţional.
În studiu au fost incluse 61 de ţări și teritorii care reprezintă 83% din populaţia lumii, 88% din PIB-ul mondial și 83% din emisiile de CO2 la nivel mondial (comunicat de presă).
