Compania Seco are deja metode bine stabilite pentru analiza ciclului de viață al propriilor produse și pentru maparea proceselor de producție ca parte a obiectivului său de a reduce impactul companiei asupra climatului. Următorul pas este de a ajuta și la reducerea amprentei de carbon a clienților.
„Atunci când își analizează impactul asupra climei, companiile se bazează în general pe analize tradiționale ale ciclului de viață al propriei producții și produse. Cu toate acestea, 70% din impactul uneltelor noastre asupra climei are loc în faza de utilizare. Se pot obține câștiguri semnificative ajutând clienții să optimizeze utilizarea uneltelor noastre.” Ted FORSLUND, Coordonator de sustenabilitate globală la Seco
Sustenabilitatea este unul dintre domeniile de interes strategic pentru Seco, iar compania are obiective ambiţioase și planuri bine dezvoltate despre cum să contribuie la o climă mai bună, în conformitate cu obiectivele globale ale ONU. Compania utilizează metode de calcul recunoscute pentru a raporta emisiile de gaze cu efect de seră din propria producţie. Următorul pas este acela că Seco dezvoltă sisteme care le vor permite clienţilor să optimizeze utilizarea produselor Seco și, prin urmare, să reducă impactul asupra climei.
„De exemplu, se poate vedea dacă utilizați o mașină sau o unealtă la potențial maxim în timpul unui anumit proces de producție. Dacă observați că nu se utilizează întregul potențial al unei mașini sau unelte, poate merită să selectați alte opțiuni pentru a minimiza amprenta de carbon.” Daniel Johansson, Doctor și specialist senior în cercetare și dezvoltare la Seco
„Făcând alegerile corecte, utilizând regimurile de frezare corecte și evitând suboptimizările atunci când se produc piese individuale, clienții își pot reduce amprenta de carbon cu cel puțin 20%. Ideea este găsirea modului optim de a produce o piesă prin schimbarea diferiților parametri.” Sören HÄGGLUND, Doctor și expert în cercetare și dezvoltare privind regimurile de frezare la Seco
Seco și departamentul său de cercetare și dezvoltare dezvoltă acum modele de date care pot fi utilizate pentru a calcula amprenta de carbon a clienţilor în faza de utilizare. Modelul ia în consi-derare întregul ciclu de viaţă al unei unelte, inclusiv consumul de energie și utilizarea agentului frigorific în procesele de producţie ale clienţilor. La rândul său, acest lucru ajută clienţii să își optimizeze procesele și să reducă impactul asupra climei.
Pentru a ajuta în acest sens, departamentul de cercetare și dezvoltare de la Seco a dezvoltat software care poate fi utilizat pentru a simula diferite procese de producţie și a încerca diferite alternative pentru producerea unui articol, cum ar fi alegerea metodei de prelucrare, a mașinii, a strategiei și a uneltei.
- FOTO. Potențialul de reducere a emisiilor de CO2 în operațiunile de prelucrare. Modelul include amprenta de carbon a mașinii, a uneltelor, a agentului frigorific și a consumului de energie electrică.
Avantajul imens este, desigur, că clienţii pot vedea cu ușurinţă cum să își reducă amprenta de carbon. Acest lucru este și ce au cerut o mulţime de clienţi, potrivit lui Daniel Johansson. „Există o mare cerere pentru o producţie sustenabilă, dar poate că mulţi din industria de prelucrare nu s-au gândit la această soluţie”, spune el. „Ceea ce este unic la soluţia noastră este că, pe lângă posibilitatea de a vedea propriile noastre produse, putem include și procesele clienţilor și le putem oferi posibilitatea de a minimiza amprenta de carbon a producţiei lor. Pentru a utiliza un termen împrumutat din industria auto, oferim un așa-numit buton Eco.”
Pe lângă problemele de sustenabilitate, această activitate este în conformitate și cu ambiţia pe care o are Seco de a se menţine în fruntea soluţiilor digitale.
„În departamentul de cercetare și dezvoltare, ne concentrăm mult pe dezvoltarea tehnologiei care poate fi utilizată în viitor și care poate sta la baza altor soluţii digitale. În prezent, soluţia noastră nu este disponibilă pentru utilizare publică, dar pe termen lung am putea avea în vedere oferirea unei interfeţe pentru uz extern”, încheie Sören Hägglund.
