Comitetul tehnic ISO/TC 286 are ca misiune standardizarea managementului colaborativ al relațiilor de afaceri cu obiectivul de a spori aducerea de plus valoare între organizații prin valorificarea beneficiilor lucrului colaborativ.
Până la ora actuală, comitetul internațional ISO/ TC 286 are mai multe standarde publicate, dintre care pot enumera:
- ISO 37500:2014 – Ghid pentru externalizare
- ISO/TR 44000:2019 – Principii pentru ma-nagementul colaborativ de succes al relațiilor de afaceri
- ISO 44001:2017 – Sisteme de management colaborativ al relațiilor de afaceri – cerințe și cadru
- ISO 44002:2019 - Sisteme de management colaborativ al relațiilor de afaceri – linii directoare pentru implementarea lui ISO 44001
- ISO 44003:2021 - Sisteme de management colaborativ al relațiilor de afaceri – linii directoare pentru întreprinderi micro, mici și medii pentru implementarea principiilor fundamentale
- ISO 44004:2021 - Sisteme de management colaborativ al relațiilor de afaceri – linii directoare pentru organizații mari care vizează colaborare cu întreprinderi micro, mici și mijlocii
- ISO/AWI 44001 - Sisteme de management colaborativ al relațiilor de afaceri – cerințe și cadru
- ISO/TS 44006 - Sisteme de management colaborativ al relațiilor de afaceri – linii directoare pentru colaborarea dintre mediul universitar și mediul de afaceri
Pentru ultimul standard enumerat, ISO/TS 44006, ISO a constituit un grup de lucru separat, ISO/TC 286/WG 4. Standardul este util ca ghid pentru universități, mediul de afaceri și alte părți interesate. El reflectă cele 12 principii ale sistemelor de management colaborativ prezentate în cadrul ISO/TR 44000 aplicate în vederea îmbunătățirii capabilităților universităților și mediului de afaceri, într-o colaborare eficientă.
Ca urmare a subiectului tratat, de real interes la nivel internațional, în lucrările de dezvoltare a standardului s-au implicat în mod nemijlocit entități precum UNESCO și OECD, cu valoroase contribuții. În plus, după publicarea standardului, se va fi avut în vedere și dezvoltarea unui ghid de implementare, promovat și de către entitățile specificate.
Ca urmare a valului sprijinit prin politici globale de dezvoltare a tematicii, inclusiv Comisia Europeană are publicată o Recomandare în cadrul Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, de utilizat în demersul valorificării transferului de cunoaștere de la universități către mediul de afaceri. Se poate considera că acesta conține o serie de elemente în direcția celor prezentate de cele 12 principii ale managementului colaborativ, aplicate în relația dintre mediul de afaceri și mediul universitar.
Astfel, în viziunea Organizației internaționale pentru standardizare, ISO, pentru un management eficient al relației de legătură dintre părțile interesate, ar trebui să se aplice următoarele 12 principii:
1. Managementul relației de legătură – pentru durabilitate în timp, relația de legătură trebuie să fie organizată în sisteme și procese, cu punerea la dispoziție a unui mediu de operare corespunzător;
2. Alinierea în viziune și valori – legăturile puternice de colaborare au o viziune comună care le ghidează în îndeplinirea obiectivelor referitoare la îndeplinirea cerințelor părților interesate;
3. Alinierea obiectivelor de afaceri – aliniere și nu identitate, într-un parteneriat durabil, cu beneficii reciproce, aliniate cu propriile așteptări și nevoi ale părților interesate;
4. Leardership colaborativ – lipsa unei colaborări eficiente între părțile interesate este, încă, o realitate iar sistemul de management care guvernează această legătură trebuie să fie sub semnul leadershipului, și anume conducând prin influența exemplului, angajament, consens, beneficii reciproce, comportament individual și de echipă în spirit colaborativ;
5. Procese de guvernanță – colaborarea impune procese de guvernanță care reflectă modul în care partenerii converg către o abordare de lucru comună, punând la dispoziție resursele necesare unei bune relații de legătură și menținând în timp angajamente asumate;
6. Comportament și competențe de colaborare – dezvoltarea aptitudinilor specifice, premise ale unei colaborări eficace, sunt cerințe centrale în acest demers. Una din principalele aptitudini în acest sens se consideră a fi bazată pe convingerea că valoarea inovativă în relațiile de colaborare are la bază transparența în comunicare, depășirea diferențelor, rezolvarea conflictelor;
7. Încrederea și angajamentul spre beneficii reciproce – lipsa încrederii reciproce conduce din start la o colaborare ineficace. Principalul vector de încredere sunt demersurile prin care fiecare din părțile interesate în managementul relației de legătură este angajamentul fiecăreia în îndeplinirea viziunii, misiunii și obiectivelor armonizate între părți;
8. Crearea de valoare – orice parteneriat are la bază crearea de valoare reciprocă și orice parteneriat astfel dezvoltat are premisele că se constituie într-un parteneriat durabil.
9. Împărtășirea informației și a cunoașterii – crearea de valoare prin colaborare cere în mod fundamental împărtășirea informației și a cunoașterii necesare îndeplinirii obiectivelor specifice. Acest demers este declanșat prin încredere reciprocă și prin angajament spre beneficii reciproce;
10. Managementul riscului – asocierile din mediul de afaceri sunt inerent purtătoare de risc. Diferențele dintre valori, așteptări, cultură, toleranță la risc pot fi exemple de riscuri care trebuie tratate în mod corespunzător;
11. Măsurare și optimizare – ceea ce nu poate fi măsurat, nu poate fi gestionat, implicit, optimizat. Definirea de indicatori specifici pentru monitorizarea relației de legătură în îndeplinirea lor, dar și analizarea în comun a acestora și întreprinderea de acțiuni corective sunt aspecte obligatorii într-un demers eficient;
12. Strategie de ieșire – inclusiv ca urmare a riscurilor inerente, dar și din alte motive obiective, orice relație de legătură poate să ajungă la un impas sau la un final natural, părțile implicate trebuind să fie pregătite și pentru această etapă. Astfel, încă din momentul oportun, trebuie să se stabilească în mod reciproc detalii referitoare la proprietatea intelectuală, realocarea resurselor, reglarea angajamentelor părților implicate.
Ca urmare a realităților dinamicii spre o maturizare a legăturii dintre mediul universitar și mediul de afaceri din țara noastră, într-o direcție ce tinde să se contureze a fi una armonizată, implementarea bunelor practici reflectate în acest standard poate fi o premisă a unei comuniuni care să conducă spre o mai bună conlucrare între părți.
Țara noastră, prin Asociația de Standardizare din România (ASRO) este membru participant și la lucrările comitetului tehnic ISO/TC 286, contribuind astfel în mod nemijlocit la dezvoltarea unei serii de standarde utile pentru mediul de afaceri și alte părți interesate.
