Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) prezintă rezultatele sondajului său de toamnă privind conjunctura economică. 79 de companii, majoritatea din sectorul industrial, au oferit evaluări privind situația actuală a afacerilor, perspectiva economică a României și principalele riscuri. Situația actuală și perspectivele s-au îmbunătățit ușor, însă intențiile de investiții și angajare rămân la un nivel scăzut.
Pentru majoritatea respondenților, situația actuală a afacerilor s-a îmbunătățit: 43% sunt mulțumiți, 53% o consideră satisfăcătoare și doar 4% o evaluează ca fiind proastă. În următoarele 12 luni, însă, majoritatea companiilor (58%) nu se așteaptă la schimbări ale situației afacerilor.
Așteptările economice s-au îmbunătățit ușor comparativ cu sondajul de primăvară. 13% dintre companiile intervievate cred că evoluția economică locală se va îmbunătăți în următoarele 12 luni (primăvara: 0%), 47% consideră că situația economică va rămâne neschimbată, iar 40% (primăvara: 57%) cred că se va înrăutăți.
Totuși, disponibilitatea pentru investiții scade. Multe companii plănuiesc să-și reducă cheltuielile (30%), iar peste 9% declară că nu vor face investiții. În ceea ce privește intențiile de angajare, acestea vor rămâne neschimbate (66%). Intenția de reducere a personalului a scăzut însă, doar 14% dintre respondenți indicând că vor reduce numărul angajaților.
Cea mai mare preocupare a companiilor rămân condițiile-cadrupolitico-economice – companiile solicită implementarea măsurilor de reformă restante pentru reducerea deficitului bugetar.
În ciuda unei situații actuale ușor mai favorabile, starea de spirit a companiilor este marcată de incertitudini semnificative. În special cadrul politico-economic și cererea redusă sunt în prezent cei mai importanți factori de risc din perspectiva companiilor, în timp ce creșterea costurilor cu forța de muncă exercită presiuni suplimentare asupra competitivității și conduce la prudență în investiții.
,,Încrederea în mediul economic depinde în mare măsură de reducerea deficitului bugetar, care la rândul său depinde de implementarea măsurilor de reformă anunțate. Avem nevoie de un buget de stat sustenabil.'' Sebastian METZ, Director general AHK România
,,Nu ne putem permite să pierdem fonduri importante de la UE, care sunt destinate dezvoltării infrastructurii de transport și energie, a unităților de sănătate și educație, precum și digitalizării administrațiilor publice, deoarece aceste investiții creează baza pentru un mediu economic competitiv și rezilient și, astfel, pentru o creștere economică durabilă.'' Volker RAFFEL, Președintele AHK România
Evaluarea riscurilor actuale de către companiile din România s-a modificat comparativ cu anii anteriori. În trecut, infrastructura și lipsa personalului calificat reprezentau cele mai mari obstacole pentru investiții, însă aceste aspecte au trecut în plan secund. Doar 16% dintre respondenți consideră infrastructura un risc pentru investiții, iar lipsa forței de muncă joacă în prezent un rol mai redus (29%). În prezent, accentul cade în special pe condițiile cadru politico-economice și pe cererea scăzută pentru produse și servicii – 60,8% dintre companii au menționat acești factori ca fiind riscuri centrale. În plus, creșterea costurilor cu forța de muncă îngrijorează companiile (44%), afectând în continuare competitivitatea.
Rezultatele complete ale sondajului de toamnă privind conjunctura economică 2025 sunt disponibile pe site-ul AHK România: www.ahkrumaenien.ro.
Despre Camera de Comerț şi Industrie Româno-Germană (AHK România)
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova.
