Înainte de a plonja în domeniul noilor tehnologii, și pentru a evidenția felul în care va trebui să ne pregătim, cred că este de interes prezentarea unor cugetări general valabile, mai ales la înrolarea în această transformare.
Filosofii antici au postulat, iar oamenii de știință moderni au dovedit că oamenii care se străduiesc pentru o viață plină de sens sunt mai sănătoși mental, mai rezilienți și mai motivați. Ei sunt mai puternici din punct de vedere fizic și trăiesc mai mult. Au contribuții mai mari față de familii, prieteni și societate în general.
„Dacă nu știi în ce port vrei să ajungi, nici un vânt nu este favorabil.” - SENECA
„...trei mari forțe vor ajunge să domine lumea – prostia, frica și lăcomia” – Albert EINSTEIN
„Imaginația este mai importantă decât cunoaș-terea.” – Albert EINSTEIN
Pentru că ultima afirmație de mai sus pare cel puțin ciudată, vreau să o exemplific cu realizări sau cu imaginația debordantă a unor scriitori. Pe baza acestor imaginații au fost dezvoltate în anii noștri echipamente și tehnologii sau atitudini, moduri de gândire. Iată exemplele:
1. Obrăzarul de la cai are menirea de a limita orizontul de vedere al calului în timpul desfășurării activității impuse. Dacă ne referim la ființa umană, lucrurile prezintă alte moduri de interpretare :
- Un om cu o astfel de mentalitate este conside-rat fără imaginație și, eventual, dispus să efectueze anumite sarcini;
- altă variantă ar reprezenta-o un obrăzar care închide orizontul puțin mai departe de vârful nasului – om fără imaginație, care obstrucționează câmpul său de vedere, de interese, de cunoștințe, sau, într-un cuvânt, un om mărginit; ceea ce este evidențiat de zicerea nu vede mai departe de vârful nasului!
- Este posibil ca obrăzarul să aibă un unghi optuz (mai mare de 900), ceea ce s-ar traduce printr-un orizont deschis colaborării, achiziției de cunoștințe și dezvoltării gândirii, imaginației, creativității. Cu cât acest unghi este mai mare, cu atât capacitățile cognitive și de creație pot fi mai mari.
2. Povestea lui Harap Alb de Ion CREANGĂ. Pe parcursul povestirii, eroul întâlnește niște ființe ciudate, dotate cu calități deosebite și anume:
- Gerilă, care cu o suflare îngheța un cuptor încins, în care el se simțea foarte bine. Darul său ar putea fi precursorul sistemelor de congelare sau de control al temperaturilor (încălzire sau răcire/ congelare);
- Setilă, realizarea unor sisteme de stocare/ control al unor fluide, sau de secare, evacuare a unui exces de fluide (inundații etc);
- Flămânzilă, care putea ingurgita = stoca/conserva multe alimente;
- Ochilă, dotat cu posibilități de a vedea la distanță, chiar și prin corpuri opace (Luna, în cazul poveștii). Pe baza acestei dorințe au fost dezvoltate sisteme de vedere la distanțe tot mai mari: ochelari, binoclu, lunetă, radar, telescop ajungându-se la vederea unor obicte de la câțiva km până la mii sau milioane de ani-lumină/parseci (unitate astronomică de măsurare a distanțelor astronomice = 3,26 ani lumină; viteza luminii – în vid – fiind de cca 300000 km/secundă);
- Păsări – Lăți – Lungilă, capabil să-și extindă brațele, putând să cuprindă Luna cu ambele mâini. S-au realizat sisteme de apucare/prindere și transportare a unor greutăți de la metri la milioane de km: macarale, navete spațiale etc.
3. Jules VERNE:
- Prin romanul 20000 leghe sub mări a condus la realizarea submarinului, a batiscafului;
- Ocolul pământului în 80 de zile: în acest roman a făcut singura greșeală tehnică (el neavând pregătitre tehnică): valoarea forței pe care o exercită un vehicul în mișcare asupra suportului de deplasare (în cazul romanului = pod) depinde de viteza de deplasare: cu cât aceasta este mai mare, cu atât solicitarea suportului este mai mare. Trebuia ca locomotiva să traverseze podul cu o viteză cât mai mică, nu cu viteza maximă!
- Călătoria de la Pământ la Lună s-a realizat abia în secolul XX, dar visul a fost redat de Jules VERNE.
4. O rudă prin alianță, țăran simplu, avea o gospodărie care includea cultura mare (grâu, porumb, floarea soarelui, etc), grădină de zarzavat, pomi fructiferi și stupi cu albine. TOATE broaștele de la uși erau prevăzute cu sisteme de siguranță care împiedicau intrarea. Aceste sisteme constau din obiecte din lemn, cioplite de el, fără proiect, dar care permiteau intrarea sau deschiderea ușii doar dacă știai cum să le acționezi simplu cu mâna sau cu degetele!
Vorbind despre schimbare putem spune că „necesitatea schimbării mentalității este cel mai mare obstacol în calea unei transformări de succes. Cheia problemei constă în schimbarea atât la nivel individual, cât și instituțional – concomitent.”[509]. De asemenea, „adoptarea OKR este un maraton, nu un sprint” [528] (OKR – Objectives and Key Results – Obiective și Rezultate Esențiale), iar „transformarea este o călătorie, nu o destinație” [469], conform Google – „Transformare înseamnă trecerea de la o formă (de organizare, de activitate) la alta.”
Trecând la transformarea digitală, putem spune că aceasta înseamnă integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile de activitate, schimbând fundamental modul de operare și oferirea de valori bene-ficiarilor. Este, de asemenea, o schimbare culturală care cere organizației să provoace/stimuleze permanent status quo-ul (starea de fapt/actuală), să experimenteze și să se simtă confortabil în caz de eșec.
„Transformarea digitală trebuie să înceapă cu expunerea problemei, cu o oportunitate clară, sau cu un obiectiv dorit.” - Jay FERRO, CIO (chief information officer – șeful serviciului informațional dintr-o companie)[541].
„Discutăm despre operații de automatizare, despre oameni și despre noi modele de activitate. Sunt incluse în aceste subiecte analiza datelor, tehnologii și software – toate fiind catalizatori, nu stimulenți.” - Jim SWANSON, CIO Johnson&Johnson.
„În centrul tuturor acestora este conducerea (leadership-ul) și cultura. Ați putea avea toate aceste elemente – punctul de vedere al beneficiarului, produse și servicii, date și tehnologii cu adevărat inte resante – dar dacă conducerea și cultura nu sunt elementele centrale, eșuează.” - Jim SWANSON, CIO Johnson&Johnson [541].
Transformarea Digitală este modul în care organizațiile își impun depunerea de eforturi pentru implementarea tehnologiilor digitale. În practică, termenul s-ar putea referi la orice este „digital", de la îmbunătățirea prezenței în social media la implementarea instrumentelor bazate pe AI (Inteligență Artificială) sau investirea într-o cultură bazată pe informații/date. [542].
O lecție de viață este cuprinsă în citatul de mai jos, cu referire la Leonard COHEN: „There is a crack, a crack în everything/ That’s how the light gets in” („Există o fisură în orice, așa pătrunde lumina”). Este practic (și teoretic deopotrivă) lecția de bază a omenirii, care ni se dezvăluie an de an în această perioadă. Lumina vine din imperfecțiune. Din greșeli. Din fisuri.[521].
„Gândirea vieții printre cărți este una în mișcare – conexează, se întoarce din drum, repetă, revine cu nuanțe, remaniază discret în pas cu mereu alte lecturi. Răzgândirea ține și ea aproape. A se răzgândi înseamnă, înainte de toate, a duce un gând până la capăt, dar și a-l relua (s.m.). Toată experiența sa de viață, de lectură și de scris este văzută cu ochii minții și trecută prin filtrul gândirii. Eseistica înseamnă punere la încercare în mai multe accepții: dificultate, verificare, experiență, tentativă, osteneală, strădanie, impas, suferință, pătimire, trudă, povară, primejdie.” - Irina PETRAȘ [468].
„Și creierul are nevoie de gimnastică. Altfel, nu asimilezi nimic." Grigore MOISIL
Cele de până acum se referă la pregătirea atitudinilor (mentalităților) înainte de a intra în bătălia transformării. Trebuie ținut cont permanent de aceste sfaturi, care vor fi completate pe parcurs cu altele.
Câteva recomandări general valabile – în viața personală, dar, mai ales, în cea socială: CUM SĂ LUAȚI DECIZII MAI RAPID (o mentalitate pentru luarea mai rapidă a deciziilor) [525]:
- Limitați-vă opțiunile
- Trageți o linie clară între variantele bune și greșite
- Ascultați de un sentiment bun
- Luați în considerare timpul și banii dvs.
- Aflați că fermitatea crește cu fiecare decizie
- Amintiți-vă că indecizia ucide (figura 1).
Menționam mai sus importanța stabilirii OBIEC-TIVELOR și a REZULTATELOR ESENȚIALE. OKR efectiv constă dintr-un Obiectiv, care definește spre ce ne îndreptăm, și mai multe Rezultate Cheie (ideal 2-5), care definesc modul în care se evaluează evoluția spre îndeplinirea Obiectivelor. Sarcini individuale, activități sau inițiative sunt doar cuvinte diferite pentru acțiunile care vor ajuta la atingerea Rezultatelor Cheie [528].
Un Obiectiv este o descriere a ceva pe care ați dori să-l realizați în viitorul apropiat. Obiectivele trebuie să fie îndrăznețe – să fie însuflețite de dorință, curajoase, să inspire și să fie semnificative. Un bun Obiectiv nu conține indicatori valorici, este o directivă.
- Rezultate Cheie/Cum (Cum știu că ajung acolo?) sunt rezultate măsurabile clare, de care aveți nevoie pentru realizarea Obiectivului. Rezultatele Cheie sunt specifice, limitate în timp și conțin indicatori valorici. Rezultatele Cheie nu sunt lucruri pe care le faci, ci rezultate a ceea ce faci. Considerați un punct pe hartă care arată unde ați fost, unde sunteți și cât de aproape sunteți de Obiectiv (figura 1 și figura 2)
În traducere, figura1 înseamnă:
- Obiective – Unde/Încotro: unde vreau/doresc să merg?
- Rezultate Esențiale – Cum: cum pot să știu că ajung acolo?
- Sarcini/activități – Pași/etape/faze: care sunt fazele caracteristice pe care trebuie să le adopt pentru a ajunge acolo.
Deoarece fiecare Obiectiv trebuie să corespundă misiunii, viziunii și valorilor companiei, procesul de stabilire a obiectivelor începe cu mult înainte ca oamenii să înceapă realizarea Obiectivelor. Dezvoltarea și împărtășirea viziunii și declarațiile privind misiunea, o strategie clară și ierarhizarea obiectivelor companiei oferă echipelor datele inițiale nu numai pentru stabilirea obiectivelor proprii, ci și pentru a vedea modul în care acestea contribuie la succesul general.
În figura 2 se prezintă gradual evoluția problemelor:
- Stabilirea sarcinilor individuale;
- Rezultate cheie urmărite;
- Obiective de atins;
- Strategia elaborată pentru atingerea obiectivelor;
- Scop și viziune.
Bazate pe conținutul oferit de conducere, echipele și indivizii își definesc obiectivele și rezultatele cheie specifice echipei, care contribuie la ierarhizarea obiectivelor.
Este nevoie de o oprire și de o inventariere a propriei vieți și să vă puneți trei întrebări care ar putea să vă schimbe viața:
1. CARE este DE CE-ul în viața mea?
2. CARE este echipa mea cu spirit superior?
3. UNDE mă voi situa peste 2-5 ani?
Dacă răspundeți acestor întrebări trebuie să fiți onești cu voi înșivă și să spuneți adevărul, pentru că „veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va ELIBERA!" (IOAN 8,32). Esența de a avea o viață împlinită este de a merge zilnic cu o dorință stimulatoare pentru a vă realiza DE CE-ul.
Cheia de a învinge în viață este să fii parte a unei echipe învingătoare și să iei decizii care sunt provocatoare, dar foarte benefice! Aduceți visurile la viață!
Aflați-vă DE CE-ul și luați-vă Zborul!
Conform studiilor privind comportarea cognitivă rezultă că în comunicare aceasta stabilește cadrul de desfășurare a jocului. Regulile jocului se schimbă complet și problema este de a răspunde acestora. Cadrul poate fi stabilit pentru fiecare, modificând jocul și să ajute la revenirea în scaunul șoferului. Pentru a ajuta propria mentalitate, se prezintă 4 cadre [529]:
1. Cu cât lucrurile incerte devin mai incerte, cu atât mă simt mai deschis la posibilități infinite.
2. Am opțiuni și modalități infinite de a răspunde la ceea ce viața îmi aruncă în față.
3. Accept viața așa cum este, nu cum aș dori să fie. Renunț la luptă contra momentului.
4. Sunt capabil să răspund creativ situației, circumstanțelor și oamenilor.
Ce se poate face pentru a ajuta companiile, liderii, echipele să rămână angajați/e, motivate/ți și să obțină rezultate? Această platformă revoluționară (Fingerprint for Success = F4S) poate readuce persoana în scaunul șoferului. Detalii vor fi prezentate ulterior.
Care ar fi competența numărul unu necesară succesului profesional? Mulți ar argumenta că la vârful listei este rezolvarea problemelor: adică, abilitatea de a gândi și de a pune pe tapet o traiectorie optimă a acțiunilor pentru abordarea oricărei provocări complexe din afaceri, în politica publică și, evident, în viață. Rezolvarea problemelor poate avea diferite semnificații, printre care: Ce ar trebui să fac? atunci când este vorba de incertitudini și complexitate, și semnificative din cauza consecințelor; În ce oraș mi-ar place să trăiesc? sau Să pun panouri solare pe acoperiș? sau, în cazul rezolvării unor probleme din afaceri Care ar trebui să fie strategia?; în domeniul politic Cum să combat schimbările climatice? sau Ar trebui să sprijin legătura cu școala locală?, toate fiind parte a aceluiași tip de întrebare: Ce ar trebui să fac? [530].
Cele prezentate până acum se referă la definirea cadrului în care se abordează transformarea.
Pentru a aborda cu realism aceste provocări, ar trebui, mai întâi să stabilim de unde plecăm, sau cum spunea Ilie MOROMETE: „Pe ce te bazezi?". Sau, conform unei întrebări șugubețe (dar plină de semnificații!) pusă de revista Academia Cațavencu /CAȚAVENCII: Avem o țară, cum procedăm?
"...e important și pentru noi, astăzi, să știm dacă acel ceva care ne-a decuplat de la ciclul civilizațional oriental și ne-a cuplat la ciclul civilizațional european mai lucrează încă și cum anume...” - Titu MAIORESCU. „E mimetism". Adoptăm forme occidentale fără să existe fondul care le-a creat (într-o altă declarație, Maiorescu afirmă că asta este maimuțăreală). Tineri români călătoreau în Europa post-napoleoniană, care fierbea de idei noi liberale. Ei se duc să studieze, absorb idei noi ușor și cu entuziasm. Și vin acasă câștigați de aceste idei. În loc, zice MAIORESCU, să se fi produs modificări de mentalitate și de moravuri care să fi cerut obiectiv noi forme (adică noi instituții, noi obiceiuri, noi reguli de organizare, noi sisteme axiologice), ceea ce am făcut a fost să aducem forme noi peste fonduri vechi și a ieșit un talmeș-balmeș. Opera lui CARAGIALE ilustrează cel mai bine tensiunea à la roumaine între fondul vechi și forma nouă (. ...) Geniul lui CARAGIALE a contribuit decisiv la succesul enorm al teoriei lui MAIORESCU cu privire la formele fără fond. MAIORESCU a teoretizat, dar CARAGIALE , în registrul comic, și EMINESCU în re-gistrul dramatic, au produs literatura care a susținut și confirmat că teoria (....) și cultura europeană sunt o sumă de împrumuturi pe care culturile europene le-au făcut unele de la altele. Din cauze istorice, zice Garabet IBRĂILEANU, noi am lipsit din acest proces. „Românii, care n-au creat aproape nimic, au împrumutat aproape tot. Toată istoria culturii românești, de la sfârșitul veacului de mijloc până azi, e istoria introducerii culturii străine în țările române; în toată istoria culturii românești din veacul al XVI-lea până azi nu e decât introducerea culturii apusene în țările române și a asimilării ei de către români – cu mici împiedicări în epoca fanariotismului și a rusismului(...)E o copilărie aerul țâfnos cu care conservatorii doctrinari privesc așa numitele forme noi și pervertirea mentalității românești de către cugetarea străină" [539].
