Trecerea la transformarea digitală (6)

Înainte de a continua cu prezentarea problemelor legate de transformarea digitală, cred că ar fi util pentru cititorii acestor materiale să clarific și să traduc (chiar dacă varianta românească va fi temporară) semnificația unor noțiuni (complet) noi și care nu sunt prezente în limbajul zilnic al potențialilor utilizatori.

Consider utilă această poziţie, deoarece se constată că sunt indivizi cărora limba română nu li se pare suficient de dezvoltată pentru a asimila noţiuni noi (s-a întâmplat și cu coana CHIRIŢA!). Un exemplu larg răspândit este folosirea în limba română a termenului englezesc applica­tion. Traducerea corectă este cerere, petiţie, aplicare, utilizare iar applicant este solicitant, candidat. Pentru a evita o limbă păsărească și pentru a respecta limba care ne definește ca popor, ca naţiune, este recomandat să găsim echivalente lingvistice în tezaurul pe care-l avem și, dacă acest lucru nu este posibil (știinţa și tehnologia se dezvoltă rapid, fără a ţine cont de nivelul de cunoștinţe al utilizatorului) să acceptăm termenii propuși, dar cu explicaţiile corespunzătoare.

În acest sens, lingviștii, universităţile tehnice etc., ar trebui să colaboreze pentru actualizarea permanentă (sau cel puţin periodică) a vocabu­larului. În ţările anglo-saxone, dacă o nouă noţiune, un nou fenomen nu poate fi cuprins/explicat prin fondul existent de cuvinte, se apelează la limba latină, iar dacă nici astfel nu se explică deplin semnificaţiile, se apelează la greaca veche. De unde ar rezulta „inutilitatea" studierii acestor limbi moarte în sistemul educaţional românesc! (fără a mai lua în considerare tezaurele culturale/istorice și, în cazul limbii latine concizia, capacitatea de a defini cu un minim de cuvinte, noţiuni clare, de neconfundat și disciplina în exprimare, în comportare etc).

Nu am pretenţia de a prezenta toate noţiunile/abrevierile noi care apar într-o manieră academică, nici de a defini termenii în accepţiunile profesioniștilor în domeniu. Am doar speranţa să aduc câteva lămuriri, pentru o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă a patra revoluţie industrială, folosind și termenii de Industry 4.0 sau 4IR.

Mic dicþionar

AI = Artificial Intelligence = simularea inteligen-ţei umane în mașini care sunt programate să gândească/judece/evalueze ca oamenii și să le imite acţiunile.

AR = Augmented Reality = modificarea mediului ambiant real prin adăugarea de stimuli auditivi, vizuali etc.

VR = Virtual Reality = mediu digital care înlo-cuiește complet mediul real (realitatea)/lumea reală. Persoana este scufundată într-o lume creată digital permiţând să audă, să vadă sau să folosească și alte simţuri, prin intermediul unei căști speciale.

AR; VR, MR

Diferenţa dintre AI și VR: AR poate fi folosită pentru a îmbogăţi lumea reală, folosind ochelari speciali, căști sau dispozitive portabile. AR este amplasată deasupra lumii reale sub formă de imagini, video sau alte tipuri de date interactive. MR = Mixed Reality = realitate combinată/realitate hibridă = operează împreună cu și este legată de lumea reală; poate fi considerată și o evoluţie a AR. Obiectele digitale create în lumea reală pot interacţiona cu mediul și cu alţi utilizatori. Se pot aplica în industrie, marketing, educaţie, asistenţă medicală, arte etc.

Machine learning – calculatoarele pot gândi și acţiona, pe baza unor algoritmi, fără intervenţia personalului uman;

Deep learning – calculatoarele învaţă să gân-dească folosind structuri modelate după creierul uman: analizează imagini, video și structurează datele într-un mod pe care machine learning nu îl poate face.

Scaling - extindere

Autoscaling – calcule/aplicaţii în cloud pentru alocarea dinamică a resurselor de calcul, pentru extinderea capacităţilor de calcul, folosind elastici­tatea sistemului cloud ca modalităţi de utilizare.

Digital thread – structură de comunicare care permite fluxul de date conectate și o imagine integrată a datelor activelor companiei; creează o buclă închisă între domeniile digital și fizic, arătând modul în care produsele sunt tehnologizate, prelu­crate și cum se asiguă service-ul.

Patches – corecţii software

Chatbot – program de calculator pentru simu­larea unei conversaţii inteligente cu unul sau mai mulţi utilizatori.

Edge cloud – ecosistem interschimbabil care include stocarea și active de calcul amplasate dis­tribuit (într-o companie) și interconectate, printr-o reţea extensibilă și care sesizează și adaptează necesităţile de schimbare, sigur și în timp real.

Data silos – date primare accesibile doar de către un departament, dar izolat de restul organizaţiei.

Low code – abordare vizuală, abstractizată, automatizată pentru dezvoltarea de software, care definește sarcina dorită și pune la dispoziţie instru­mentele pentru a genera cât mai mult din codul de bază subliniat. Tip de programe încapsulate/ evidenţiază viitorul dezvoltării app în cadrul între­prinderii; este un software care necesită o codifi­care limitată sau deloc pentru a construi aplicaţii și procese, în loc de a folosi programare complexă.

SCADA – Supervisory Control and Data Acquisition (control de supraveghere și achiziţia de date); include calculatoare, comunicaţii de date în reţea și utilizator grafic; aplicaţii software pentru controlul proceselor industriale, care achiziţionează datele.

DIKV piramid – Data Information Knowledge Wisdom piramid = piramida înţelepciunii cunoașterii informaţiilor înglobate în date.

Fog computing – expresie care extinde cal­culele în cloud până la extremitatea reţelei. Oferă utilizatorilor date, calcule, stocare și aplicaţii. Caracteristicile distincte sunt apropierea de utili­zatorii finali, distribuţia geografică densă și sprijin pentru mobilitate. Diminuează latenţa/încetineala serviciilor. Acceptă aplicaţii Internet of Everything (IoE-internet pentru orice). Este bine poziţionată pentru big data (volume mari de date) în timp real și analize în timp real. Suportă puncte de colectare a datelor distribuite dens, adăugând o a patra axă Big Data (volum, varietate și viteză).

Capability building – aptitudini și cunoștinţe necesare unei anumite sarcini

Out of the box – extraordinar (engleza ame-ricană); produs gata de a fi utilizat imediat după cumpărare

Front end vs back end – front end se referă la interfaţa de utilizator, iar back end înseamnă server, aplicaţii și bază de date

Block chain – o listă de înregistrări/date în continuă creștere, care sunt legate și securizate cu ajutorul criptografiei; metodă de stocare a unei liste de intrări care nu pot fi modificate ușor după ce au fost create (inclusiv lista)/ listă simplu înlănţuită de blocuri, cu legături între elemente, sau o carte contabilă/registru contabil, care înregistrează tranzacţiile în mod distribuit (pe mai multe calcu­latoare)

HPC – High Performance Computing = posibili­tatea de a efectua calcule cu viteze mari

Canary deployment – model de implementare care permite lansarea de noi coduri/caracteristici la un subgrup de utilizatori ca un test iniţial

First-party – partea care achiziţionează date la prima mână, folosindu-le pentru alte scopuri

MQTT = reţea de protocoale de comunicare mașină la mașină. Este conceput pentru conectări cu locaţii la distanţă care are dispozitive cu restricţii privind resursele sau lăţime de bandă limitată a reţelei.

IoT internetul obiectelor - descrie obiecte fizice cu senzori, abilităţi de procesare, software și alte tehnologii care conectează și schimbă date

IioT internetul industrial al obiectelor – se referă la senzori, instrumente și dispozitive interconectaţi(e) între ele cu calculatoare industriale; include și actuatoare pentru dezvoltarea fabricaţiei și a pro­ceselor industriale

Customer journey = orientarea clientului/ansam-blu de activităţi începând cu prezentarea produ­sului, predarea produsului și incluzând operaţii de revizii periodice (dacă este cazul) =oferirea celei mai bune experienţe clientului Table stakes = cerinţe minime de care are nevoie un produs/service pentru a fi considerat un com­petitor

IDC – Inter Discipline Check – verificare interdis-ciplinară

Reporting Dashboard – afișaj de reprezentare dintr-o privire a performanţelor unei companii

SQL = Structured Query Language = limbaj de întrebări structurat, folosit cu bazele de date

Generative design = asigură generarea rapidă de soluţii alternative de proiect, plecând de la o singură idee; ţine cont de material, procese tehnologice; este un produs software Autodesk.

RevOps – Revenue Operations = Integrarea strategică a departamentelor de vânzări, marketing și service pentru a oferi o imagine mai bună pentru administrare și conducere, lăsând procesele zil­nice în cadrul departamentelor. Abordarea generală evită lipsa de dialog între departamente.

ABM – Account based Marketing = Se deosebește de B2B (business-to-business = legături directe între întreprinderi/reprezentanţii acestora) prin faptul că se bazează pe anumite caracteristici și necesităţi ale contractului.

MES = Manufacturing Execution System = sistem de efectuare a prelucrării. Înseamnă: sistem computerizat utilizat la documentarea în timp real, care controlează și asigură managementul întregu­lui proces de fabricaţie, care include mașini, per­sonal și servicii auxiliare. Aplicaţiile MEC urmăresc activităţi și resurse, conectează administrarea activităţilor din secţie și alte aplicaţii folosite la achiziţie, expediţie-recepţie, controlul inventarului, întreţinere și programare.

ERP = Enterprise Resource Planning = Plani-ficarea Resurselor Întreprinderii (gestiunea econo-mică și raportare)

ROI – Return of Investment = amortizare

CRM – Customer Relationship Management = tehnologie de administrare a relaţiilor companiei și a interacţiunilor cu beneficiarii sau cu potenţialii beneficiari.

KPI – Key Performance Indicator = o măsură cantitativă a performanţei în timp, pentru un obiec­tiv specific

Competitive moats – avantaje competitive

Lidar – light detection and ranging = detecţia și clasificarea (informaţiilor obţinute prin măsurarea parametrilor) luminii

Lean - concept care oferă o bază pentru excelenţă operaţională prin standardizarea proce­selor și prin crearea unei culturi a îmbunătăţirilor continue prin monitorizarea, prin întreţinerea proactivă a echipamentelor și abilitarea angajaţilor (își are originea în compania japoneză TOYOTA)

NOTĂ: Dacă pe parcursul expunerilor vor apare și alţi termeni sau noţiuni noi, voi face echivalările în limba română, sau definiţiile corespunzătoare.

Context

Cursa pentru digitalizare nu are o linie de sosire, decât dacă se acceptă faptul că atingerea unor obiective constituie un nou început/o nouă cursă.

Progresul și dezvoltarea nu au răgaz. La între­barea de ce, se poate da răspunsul (adaptat) pe care Sir Edmund HILLARY l-a dat întrebării de ce s-a urcat pe Everest: pentru că există. Adaptarea corespunzătoare este: pentru că mintea umană este în permanentă căutare de ceva nou, mai bun, mai ieftin sau mai conform cu condiţiile reale (climă, societate, resurse etc). După unele opinii, lenea și nemulţumirea sunt factorii fundamentali ai progresului – printr-o abordare constructivă, nu distructivă (antisocială).

Opiniile, rezultatele, sfaturile prezentate sunt ca o oglindă/un instantaneu. Lucrurile evoluează permanent, iar oamenii, organizaţiile tind să-și împărtășească experienţa și realizările, iar com­paniile dezvoltatoare folosesc tehnica „pe gus­tate”, adică oferă suficiente informaţii pentru ca onor publicul consumator (potenţiali beneficiari sau colaboratori) să aibă informaţii necesare și sufi­ciente pentru a-i aborda în vederea unor viitoare tranzacţii: vânzări de tehnologii/echipamente, pregătirea cadrelor (conducere, executanţi din dife-rite compartimente), pentru realizarea cerinţelor 4IR.

NOTĂ: La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Europa era în ruină, ca și Japonia. Industria SUA era în plin avânt, dar, practic, nu avea cumpărători. Secretarul de Stat de atunci – George C. MARSHALL - a con­ceput un plan de ajutorare, care a constat în livrări de alimente, echipamente și tehnologii europenilor (Stalin a interzis ţărilor ocupate să-l accepte), cu plată eșalonată pe termene lungi. Astfel, industria SUA reactiva pieţe de desfacere și asigura un viitor dialog (schimb de mărfuri, de persoane, de realizări/cunoștinţe etc) cu industriile renăscute. În general, s-a con­statat că aceste schimburi (relativ echivalente) sunt în avantajul tuturor participanţilor/colaboratorilor. În Evul Mediu, studenţii urmau cursurile mai multor Universităţi – și pentru a dobândi cunoștinţe diverse și pentru a-și face cunoștinţe. Avantajele erau reciproce.

De ce unele societăþi devin bogate?

Este vorba despre inovare și schimbări tehno­logice. Orice explicaţie a bazelor/rădăcinilor prosperităţii trebuie să se ocupe de răspunsul la întrebarea de ce o societate devine inovativă, de ce apar și curg ideile și cum se regăsesc în tehnologii noi, mai bune. Luând în considerare că inovarea și investiţiile în tehnologie sunt mari, pentru a genera o creștere generală de productivitate în întreaga economie inovaţia trebuie să fie difuzată, de exem­plu, în întregul ecosistem al companiei, incluzând furnizorii și partenerii. Altminteri, se poate termina cu doar câteva firme foarte inovative și cu o coadă lungă de ceea ce s-ar putea numi întârziaţi.

Marile schimbări din economie vor continua să configureze tabloul afacerilor. Preocupările actuale se referă la rezilienţă (rezistenţă+flexibilitate), secu­ritate și la schimbări ale necesităţilor beneficiarilor, care vor influenţa deciziile din afaceri, deoarece companiile se mișcă în condiţiile perturbaţiilor lanţurilor de aprovizionare, incertitudinii economice și ale unor variante ale pandemiei. Pentru abordarea acestor noi realităţi ale pieţei, fabricanţii trebuie să introducă capabilităţi digitale pentru a dobândi noi niveluri de viteză, eficienţă, flexibilitate și să lanseze noi soluţii. [405]

În întreaga lume, firmele prelucrătoare inves­tesc sume semnificative în transformarea digitală pentru a îmbunătăţi dezvoltarea de produse și de fabrici prelucrătoare. Companiile care aborează global replica digitală (digital twin) vor constata un succes mai mare pe măsură ce urmăresc aceste iniţiative în fiecare etapă a ciclului de viaţă a pro­dusului. [387]

S-a intrat într-o perioadă de inovaţii intense în automatizarea industrială. În domeniile fabricaţiei cu valoare adăugată mare există o competiţie globală tot mai strânsă. Ţările cu economii dez­voltate doresc să-și menţină și să-și crească avantajele competiţionale existente și sprijină industriile exportatoare. Se dorește îmbunătăţirea competitivităţii.

Această competiţie ia, parţial, forma iniţiativelor naţionale pentru îmbunătăţirea competitivităţii. Aceste iniţiative se găsesc în Germania, SUA, Japonia, Coreea de Sud și în China. S-au for­mat consorţii – US Industrial Internet Consortium, Platform Industry 4.0 în Germania. Acestea pot fi considerate ca un set de noi tehnologii care combină lumea fizică, digitală și biologică și influenţează toate disciplinele, economiile și indus­triile. [436]

Ce alþi factori influenþează productivitatea generală?

Pe termen lung, aptitudinile/competeţele sunt unele din principalele stimulente din spatele creșterii productivităţii: companiile au nevoie de acces la și pentru a investi în competenţe pentru proprii oameni, pentru a se menţine la zi cu pro­gresele și să-și dezvolte inovaţiile. Iar competenţe mai înalte înseamnă că oamenii pot câștiga salarii mai mari, care, la rândul lor, creează un consum sau cerere mai mare pentru produse și servicii –un ciclu virtuos. [252]

Producătorii se confruntă acum cu provocări datorate perturbărilor cauzate de tehnologie, schimbări între generaţii, recalificarea forţei de muncă și presiunile internaţionale. Aceste provocări oferă producătorilor mai multe ocazii decât oricând anterior. De exemplu, tehnologia ajută la îmbunătăţirea securităţii, la diminuarea deșeurilor și la creșterea eficienţei producţiei (lean), simultan cu coordonarea, evaluarea comparativă și colabo­rarea cu departamentele interne, diverse fabrici și parteneri. Cu ajutorul soluţiilor care sprijină tehnolo­gii inovative (de ex. IoT, AI, prezentări video și tehnologie lidar – reprezentare 3D) acei beneficiari au devenit mai deștepţi. [281]

Toate problemele importante cu care se confruntă organizaţiile acum – grija faţă de angajaţi și motivarea lor; adoptarea obiectivelor; evidenţierea diversităţii egalităţii și incluziunii; îmbunătăţirea eficienţei – toate se îndreaptă spre o singură ţintă: conducerea [355].

Pertubaţiile neprevăzute – ca tip, locaţie, intensitate, durată, consecinţe etc., vor continua. Este necesar nu numai să supravieţuiești oricărei perturbaţii, ci să le depășești și să prosperi în condiţii de haos. Perturbaţiile pot apărea oricând și simultan, în combinaţii diverse:

• Pandemii
• Dezastre naturale
• Conflicte de muncă sau militare
• Penurie de componente
• Modificarea reglementărilor la un moment dat
• Dezvoltări tehnologice.

Introducerea de noi tehnologii (de exemplu AI, AR, MR etc.) perturbatoare continuă să mărească complexitatea produselor și așteptările/cerinţele beneficiarilor. Suplimentar perturbaţiilor, multe companii sunt (încă) confruntate cu metode deja vechi de comunicare și productivitate. Din cauza pandemiei, mulţi angajaţi lucrează de acasă, creân­du-se sisteme de memorii individuale (silos), care fac dificilă colaborarea eficientă dintre diferitele echipe angajate în sistemul productiv, inclusiv cu partenerii – colaboratori, beneficiari, lanţul de aprovizionare și pentru a rămâne pe aceeași pagină (acces la aceleași date/informaţii).

Adoptarea soluţiilor amplasate în cloud și a altor tehnologii permite adaptarea rapidă a producătorilor la schimbări și să facă transformările digitale necesare pentru a putea concura în econo­mia globală actuală. Se definesc câţiva pași care asigură succesul și care pot fi urmaţi pentru asigu­rarea transformării digitale (DX) [421] (abordare într-un episod viitor).