Verificarea maşinilor-unelte (XX). Avem nevoie de experţi

În acest episod continuăm cu prezentarea ultimelor cazuri în care rezultatele verificărilor unor maşini-unelte nu au fost satisfăcătoare, iar cei implicaţi în realizarea maşinii-unelte nu au reuşit să descopere cauzele şi, evident, să ia măsurile de corecţie corespunzătoare.

Cazul 5

Scop: determinarea cauzelor care conduc la instabilitatea rectilinităţii deplasării unui montant pe batiu (II).

Constatări, diagnoză:

• s-a confirmat faptul că, după reglarea poziţiei batiului astfel încât rectilinitatea deplasării montantului să se încadreze în limitele admise şi efectuarea mai multor deplasări ale montantului pe întreaga sa cursă, eroarea de rectilinitate nu s-a mai încadrat în limitele admise;
• s-a măsurat deformarea batiului sub greutatea montantului, la deplasarea acestuia din urmă; măsurarea s-a făcut între partea superioară a batiului (zona ghidajelor) şi cea inferioară (baza batiului) şi s-a constatat deformarea batiului;
• s-a cerut analiza metalurgică a batiului şi s-a constatat că duritatea reală era de ordinul a 135-140HB, faţă de o valoare specificată în documentaţie de 190-210HB.

Rezultat: practic, singura soluţie de rezolvare a fost de înlocuire a batiului cu unul realizat dintr-o fontă corespunzătoare.

Cazul 6

Exemple de verificări „legate” (efectuate în aceleaşi condiţii de reglaj, de mediu, succesiv, cu întreruperi determinate doar de efectuarea alinierilor pentru aparatele utilizate la verificarea următoare) sau care se condiţionează reciproc:

• Bătaia radială/frontală/axială se verifică după proba de încălzire a rulmenţilor arborelui principal (conform înţelegerii dintre producător şi beneficiar). Această verificare trebuie urmată imediat de verificarea perpendicularităţii sau paralelismului axei de rotire a arborelui principal faţă de un plan, o direcţie de deplasare.
• Verificarea rectilinităţii sau perpendicularităţii unor deplasări, împreună cu verificarea momentului rezistent la motorul de acţionare, pe întreaga cursă şi în ambele sensuri de deplasare.
• Verificarea parametrilor preciziei de poziţionare, împreună cu: verificarea rectilinităţii direcţiei de deplasare, variaţia temperaturii mediului şi a traductorului de deplasare, rigiditatea unor îmbinări, precizia de montare/aliniere etc.
• Zgomotul se verifică împreună cu anumite verificări funcţionale (turaţii, viteze de deplasare), consum de putere/ momente rezistente, pe întregile domenii de variaţie a parametrilor respectivi şi în ambele sensuri de mişcare (în condiţii termice convenite).

Cazul 7

Scop: posibilitatea încadrării parametrilor de precizie geometrică şi de poziţionare ai unei maşini orizontale de alezat şi frezat în limitele prescrise şi, eventual, de îmbunătăţire a performanţelor acesteia;

• s-au făcut verificări în condiţiile de realizare iniţiale şi s-a constatat că parametrii urmăriţi nu satisfăceau condiţiile impuse;
• s-a demontat unul din ansambluri (sania transversală) şi s-au reverificat:

• s-au constatat erori de prelucrare mari şi orientări greşite (sens al abaterii) ale abaterilor de poziţie ale unor suprafeţe;
• s-au reprelucrat suprafeţele cu erori, intervenind inclusiv asupra geometriei sculei de prelucrare respective;
• s-au elaborat proceduri de montare şi de reglare (pentru tanchetele cu role), de aliniere (a şuruburilor cu bile);
• s-a refăcut montajul complet, inclusiv reglarea traductoarelor;

• „...frasinul cel mai bun este cel de munte care trebuie să-şi tragă din greu hrana din pământ şi astfel creşte foarte rezistent, fiind, în acelaşi timp, uşor”;
• „...voi avea grijă ca lemnul pentru catarg să fie luat din partea copacului îndreptată spre nord, unde lemnul este cel mai bun.”
• „...mi-a vorbit despre diferitele modalităţi de tăbăcire, explicându-mi când a fost folosită fiecare metodă pentru prima dată, de ce o piele poate fi deosebită de alta, în funcţie de modul în care fusese prelucrată sau de natura ei, dacă era de viţel sau de bou, de capră sau de oaie, sau de vreun animal exotic, fie el cerb american sau bizon. Avea cunoştinţe vaste şi profunde. Nu urmase studii universitare...fusese fascinat de meseria sa şi pătrunsese din ce în ce mai adânc în istoria acesteia. Ajunsese o autoritate recunoscută în domeniu şi era mereu consultat de arheologi şi directori de muzee.”
• „...o întreprindere datând din scolul al XVII-lea, care, din tată în fiu, fabrica şei şi alte obiecte de piele...A prelucra piei pentru scopuri speciale era însăşi viaţa lui. Dintr-o mică tăbăcărie...el trimetea o mare varietate de piei exotice clienţilor din lumea întreagă. Pielea pregătită de el era folosită în străfundurile minelor de cărbuni, pentru pompe de aer, ca şi la hamurile câinilor din Antarctica...ştia să-ţi indice pielea cea mai potrivită pentru un furtun naval de stingere a incendiilor, pentru o curea de transmisie la o maşină de cusut sau pentru mănuşi industriale de protecţie.”
•  „...examinau cu toată atenţia fiecare bucată (de piele) pentru a fi siguri că nu are niciun defect, vreo zgârietură de la vreo sârmă ghimpată, o ciupitură de la o pasăre sau tăieturi produse de un cuţit mânuit cu neatenţie.”