Mă întreb dacă dialogul cu ChatGPT sau cu diverşii asistenţi AI prezenţi în acest moment pe piaţă, este influenţat de propaganda ideologică actuală, oriunde şi oricare ar fi ea, sau de interesele comerciale dominante ale momentului? Ne putem întreba dacă algoritmii răspunsurilor sunt contaminaţi sau cenzuraţi de ideologie? Sau cât vor fi de influenţaţi în viitor de intenţiile ascunse ale entităţilor care guvernează aceste instrumente? Ori, dacă influenţarea şi manipularea vor face parte din obiectivele acestui instrument controversat, dar atât de lăudat? Deoarece, ca orice alt instrument de comunicare sau de asistenţă de până acum, fără îndoială va ajunge să fie contaminat de interesele dominante ale momentului.
Într-o lume liberă... să hăituiască şi să vâneze liberul arbitru, sper că nu crede cineva că AI-ul este singurul spaţiu care a scăpat de această prigoană. Sub aparenţa unei obiectivităţi cu fundamente tehnice solide, se ascunde de fapt cea mai seducătoare, convingătoare şi influentă subiectivitate de până acum. De ce se bucură de acest privilegiu? Pentru că este - aparent - detaşată de om şi intenţiile lui. Este autonomă (!?). Câţi pot dovedi că nu e?!
În consecinţă, cred că vin vremuri în care adevărul trebuie apărat, dacă nu cumva ele sunt aici de ceva timp. Dar nu este deloc uşor, este foarte dificil, pentru că instrumentele raţionale şi emoţionale prin care individul face acest lucru sunt deja puternic contaminate ideologic. Aparent benign. În sensul curentului, nu invers. Pentru că interesele materiale sunt dominante în cultura momentului şi nu există alternativă frecventabilă.
Priviţi către transparenţa alinierii intenţiei cu fapta. Cât de transparent mai este acum acest proces? Cât de repede vă daţi seama ce animă cu adevărat un individ ascultându-i discursul? Remarcaţi cât de bine ascunsă este motivaţia reală în discursul public şi cât de toxic este acest lucru pentru societate în general. Ori, cum s-a învechit motivarea faptelor individului pe baze morale. Acum financiarul, economicul sunt detaşate de morală sau o înlocuiesc cu totul. Este şi motivul pentru care obiectivele economice se ating din ce în ce mai greu sau produc ulterior efecte negative greu de gestionat.
Prioritatea câştigului financiar, în faţa fundamentării morale a acţiunilor, guvernează cele mai influente societăţi model din lume. Şi astfel, lumea în întregime sau cea mai mare parte din ea, are de suferit. Nu pe moment, ci în timp. La scară istorică. Nu este nimeni absurd să nege importanţa urmăririi intereselor materiale, dar lipsa asocierii lor cu obiective morale creează consecinţe pe termen lung greu de gestionat.
Cred că este nevoie, oricât de utopic ar suna, de investiţii fundamentate moral generate de apariţia unui capital moral. Un nou capitol în bugetul companiilor şi guvernelor. Este nevoie de un impact social benefic asociat oricărui profit financiar. Nu doar de profit cu orice preţ. Se poate începe cu marje mai mici şi beneficii morale mai mari.
Şi în sensul acesta, educaţia construieşte fundaţia. Până la sistem, primii şapte ani sunt de acasă. Cum ne educăm acasă copiii? Ce obiceiuri văd la noi? Ce valori le transmitem să ducă mai departe în societate? Când se vorbeşte de educaţie se vorbeşte prea mult despre competenţe şi prea puţin despre sentimente şi emoţii. Ar trebui să ne dea de gândit. Pentru că în viaţă NU totul este business. Adevărul trebuie apărat.
