În fiecare primăvară, și cu o consecvență admirabilă, este lansată o ediție nouă de AutoCAD, și ea are ca sufix nu anul curent ci anul următor. Firește, după deceniile de evoluție impetuoasă, astăzi nu ne mai așteptăm ca noile ediții să aducă îmbunătățiri spectaculoase, însă ceva optimizări tot mai au loc, după cum vom vedea.
Avem într-o primă instanță o serie de optimizări software interne, cu efecte în diverse faze: ameliorarea vitezei de lucru (la deschiderea și salvarea de fișiere-desen DWG native AutoCAD, la afișarea/ navigarea în vederile 2D, la anumite operații cu afișare 3D); creșterea stabilității și asigurarea consistenței (precum la deschiderea de fișiere DGN, native MicroStation, sau la agregarea fișierelor de tip referință-externă); facilitarea programării de aplicații (nucleul ASP.NET de la Microsoft a fost reformat recent și se numește ,,.NET 8’’); ș.a. Și încheiem acest prim paragraf cu o exemplificare particulară, dar cu efect potențial interesant pentru utilizator: a apărut o variabilă de sistem nouă, DX12_FRAMERATE_ UNLIMITED, a cărei activare determină ca afișarea proiectului în AutoCAD să se facă cu rata de reîmprospătare maximă permisă de subsistemul video (ceea ce devine foarte benefic pentru persoanele cu sensibilități la ochi, deoarece frecvența mare de reîmprospătare a imaginii de pe ecran permite o autolubrefiere mai corectă a ochilor), dar aceasta este condiționată de existența unui monitor capabil de reîmprospătare variabilă (,,vsync-off") și de prezența componentei ,,DirectX 12’’ în sistemul de operare Windows. Și dacă tot am vorbit despre ,,DirectX 12’’, notăm aici și facilitatea ,,GPU Text’’ prin care se îmbunătățește afișarea textelor scrise cu font de tip TrueType, iar activarea/verificarea opțiunii se face prin comanda GRAPHICSCONFIG. Tot în caseta de dialog ,,Graphics Performance’’ vom găsi de acum și categoria/eticheta ,,Diagnosis’’ prin care putem trata eventualele probleme/ neconformități ale adaptorului grafic.
Optimizări cu efect în proiectare
În recenzia de anul trecut prezentam paleta ,,Activity insights’’ (accesibilă din meniul-ribbon View > History), creată pentru a facilita utilizatorului accesul la activităţile relevante efectuate la proiectul/desenul curent (editare, vizualizare, publicare, purjare, atașare referinţe externe, redenumiri fișier-desen, etc), aspect valoros mai ales când la proiect colaborează mai mulți oameni. În AutoCAD 2025 a crescut granularitatea activităţilor jurnalizate (detaliere mai mare în panoul ,,Activity Properties’’), iar în ,,Activity insights’’ s-a integrat și facilitatea ,,DWG History’’. Aici vom putea, printr-un click de mouse pe butonul ,,Compare’’, să obținem diferențele dintre desenul curent și versiunile sale anterioare. Notăm și interfațarea jurnalului de versiuni cu serviciile de stocare internet (OneDrive, Box, DropBox). Iar la nevoie putem folosi variabila de sistem ACTIVITYINSIGHTSUPPORT pentru a (dez) activa această facilitate.
Odată cu ediția ,,AutoCAD 2023’’ a apărut facilitatea ,,Markup Assist’’ (un asistent util la importarea de fișiere ,,markup’’: imagini de supervizare/ colaborare neintruzivă referitoare la desenul curent), iar ediția actuală aduce aici o serie de noutăți: fișierele PDF se pot conecta direct din Autodesk Docs; norii de revizie rectangulari nu mai sunt rotiți; avem și opțiunea de a plasa nori de revizie poligonali; abilitatea de a fuziona texte de adnotare adiacente dar separate (rezultând entități de tip Mtext sau MLeader); panoul ,,Settings’’ permite acces direct la stilurile implicite MText/MLeader; suport extins pentru PDF în ,,Trace’’; suport pentru importarea de adnotări ACC (realizate în Autodesk Construction Cloud), iar eventualele modificări ulterioare asupra fișierului PDF din ACC vor fi automat actualizate în proiectul AutoCAD.
Și la GSF, sistemul grafic din inima AutoCAD-ului, apar câteva noutăți vizibile. (Ne amintim că GSF este acronimul de la Graphics System Fabric, și el a rezultat în 2021 prin reformarea sistemului grafic anterior.) În anul 2020 apărea în AutoCAD comanda Xclip, prin care se putea impune/defini o limită înconjurătoare pentru afișarea desenelor referință-externă sau a blocurilor, facilitate utilă când geometriile acestora se extind mai mult decât este necesar. Ei bine, de acum această facilitate este efectivă și atunci când se impun stilurile particulare de vizualizare Shaded (Fast) și Shaded with Edge (Fast). Și apropo de aceasta, stilul de vizualizare Wireframe (Fast) a devenit mai rapid odată cu noul GSF. Și tot pentru un spor de viteză a apărut opțiunea ,,Interruptible Regen’’ cu efect la tranziția de la 2D la 3D. De asemenea, notăm că tranziția temporară de la 2D la 3D folosind ,,ViewCube’’ sau ,,3D Orbit’’ va folosi de asemenea noul stil vizual Wireframe (Fast).
În 2012 apărea în pachetul AutoCAD o facilitate prin care se puteau stabili niște regimuri mai particulare de rulare a AutoCAD-ului: AcCoreConsole. De acum, la acest nivel al liniei de comandă pentru apelarea fișierului ,,acad.exe’’ de către sistemul de operare, a apărut opțiunea ,,noxref" (deci echivalentă la consolă cu comanda ,,"acad /noxref"), prin care se impune AutoCAD-ului să evite încărcarea de referințe-externe la deschiderea fișierelor DWG, atât pentru o deschidere mai rapidă a fișierului-proiect cât și pentru a ocoli eventualele probleme ale referințelor către resurse invalide (căi către fișiere externe), care probleme se vor rezolva mai corect folosind paleta ,,External References’’. Iar dacă tot am ajuns aici, să mai spunem și că paleta ,,External References’’ a fost actualizată astfel încât să se potrivească cu comportamentul clasic de la redenumirea fișierelor referință-externă, cu mențiunea că desenul referință-externă nu mai este reîncărcat după redenumire (rezultând și astfel un mic adaos de viteză).
Şi alte două îmbunătăţiri
În recenzia de la software-ul Solid Edge de anul trecut (T&T nr. 3/2023), scriam despre spectaculoasa identificare automată a regiunilor din schița 2D de la care se pot extruda forme 3D (contururi valide pentru generarea entităților de modelare). Iată că și în AutoCAD apare ceva la fel de spectaculos (deși cu similitudine inversă), adaptat la comada HATCH (hașurare) și la comanda GRADIENT: opțiunea ,,Draw Boundary", cu care putem crea rapid o umplere cu model (fie el hașură sau gradient cromatic) a unei arii/zone în desenul 2D fără a fi nevoie să existe acolo elemente geometrice delimitatoare. Fluxul de lucru al comenzii cu opțiunea ,,Draw boundary’’ poate include linii, arce de cerc, dreptunghiuri, cercuri, polilinii libere. (Însă ne amintim că există și opțiunea inversă, ,,pick internal point’’, care lucrează foarte spectaculos.) Mai notăm faptul că se poate folosi opțiunea ,,Alignment line’’ pentru a găsi rapid alinieri ale hașurii la anumite elemente. (Re-alinierea rapidă a unei hașuri se face selectând-o și plasând cursorul de mouse pe simbolul său de origine, moment în care vom obține un meniu contextual din care selectăm opțiunea Hatch Angle.) Avem aici și câteva variabile de sistem care pot deveni utile: HPBOUNDRETAIN (pentru afișarea conturului limită al hașurii); HPBOUNDARYALIGNMENT (pentru aliniamentul conturului la o hașură existentă); HPBOUNDARYWIDTH (pentru a controla grosimea conturului); HPMETHOD (pentru a comuta între metodele de hașurare bazate pe contur sau pe arie).
Ultimele ediții de AutoCAD au adus o serie de îmbunătățiri la folosirea de blocuri în proiect/desen (precum ,,Smart Block Placement’’ de anul trecut), iar cele din ediția ,,2025’’ poartă numele de ,,Smart Block Search & Convert’’. Acestea ne vor folosi în situațiile practice în care primim un desen digital care conține multe grupuri repetitive de geometrii, și care grupuri ne-ar deveni mai gestionabile dacă ar fi organizate ca blocuri. Ei bine, noua unealtă din AutoCAD detectează astfel de grupuri de elemente geometrice și le convertește în blocuri, aducând un spor de organizare și de inteligență proiectului. (Imediat ce utilizatorul selectează o geometrie pentru convertire, AutoCAD-ul identifică și semnalizează luminos toate instanțele geometrice similare.) Comanda DETECT pornește detectarea de grupuri geometrice repetitive, iar apoi utilizatorul poate revizui lista de candidați la convertire în blocuri: confirmă instanțele potrivite pentru conversie propuse în listă, le elimină pe cele nedorite, dar poate și puncta pe conturul albastru al instanței de bloc din desen pentru a-i edita pe loc definiția (definiția globală, ci nu instanța particulară). Facilitatea se pretează foarte bine în desenele de arhitectură (planuri elevație), unde va putea detecta uși, ferestre, ghiuvete, toalete, mese, scaune, etc.
Este de menționat faptul că ,,Smart Block Search & Convert’’ folosește un algoritm de ,,machine learning’’ (specific inteligenței artificiale), astfel că detectarea nu va avea întotdeauna precizia de 100%. Este necesar ca unitățile de măsură ale desenului să fie cele reale (fără vreun factor de scalare). De asemenea, este posibil să apară și ceva limitări în privința dimensiunii fișierului-desen. Eventual, spre a facilita procesul, vom recurge la comanda BCONVERT pentru a preselecta geometriile asupra căror se dorește efectuată căutarea și detectarea în desen. Vom remarca în caseta de dialog ,,Convert’’ și opțiunea prin care putem alege între a converti grupurile detectate într-un bloc deja existent sau într-un bloc nou. Mai mult, când alegem să convertim către un bloc existent, putem alege din panoul cu blocuri existente în desen, sau dintr-o listă sugerată din biblioteca proprie de proiectare (pe criterii ,,IA’’), sau un bloc folosit recent. În plus, în proces vom putea ajusta rotația și alinierea blocului relativ la geometriile selectate.
Noi resurse cartografice
Prima oară când au fost introduse în AutoCAD facilitățile de integrare geospațială a proiectului/desenului s-au folosit hărți din sursa Nokia, iar ulterior din Microsoft Bing. Iată că de acum avem la dispoziție prin internet și material cartografic de la ESRI, furnizor de primă referință în geo-informatică (GIS). Integrarea hărții se face fie din meniul-ribbon Insert > Location panel > Set Location > From Esri Maps, fie prin comanda GEOGRAPHICLOCATION (la prompter), iar ce ne apare de-acum în plus sunt sursele cartografice Esri Imagery, Esri OpenStreetMap, Esri Streets, Esri Light Gray și Esri Dark Gray (unele vectoriale, alte rasteriale).
