La sfârşitul lunii martie a fost lansat (ca în fiecare an) o nouă ediţie de AutoCAD, software-ul CAD ce cunoaşte la noi cea mai largă popularitate. Noutăţile aduse mediului CAD cu această ocazie conferă clienţilor mai mult control asupra proiectelor (concepţie, proiectare, simulări, documentare şi integrare de proiecte), dar ele ţintesc – inevitabil în aceste vremuri – şi facilităţile de colaborare (comunicarea ideilor de proiectare, schimbul facil de informaţii pe durata dezvoltării proiectelor).
Noutăţi de interior
Observăm la AutoCAD 2012 un spor de viteză la încărcarea software-ului şi la executarea comenzilor, iar optimizarea de substrat a vizat şi partea grafică (atât ca interfaţă, cât şi ca randare 3D).
Formatul de fişier nativ al desenului/proiectului, DWG, nu a mai fost reformat. Însă, apropo de fişiere, reţinem că de-acum AutoCAD-ul importă o serie lărgită de formate CAD 3D, inclusiv CATIA, Unigraphics NX, Parasolid, Pro/Engineer, Rhino şi SolidWorks, iar modelele respective sunt transformate imediat în geometrii AutoCAD, astfel încât ele devin editabile ca native. Iar apropo de modelare şi proiectare MCAD, remarcăm colaborarea bidirecţională excelentă a AutoCAD-ului cu Autodesk Inventor Fusion, despre care anticipam în T&T 3/2009. (De altfel această variantă de Inventor e prezentă ca bonus în pachetele AutoCAD 2012 Standard, Premium şi Ultimate).
Iar apropo de integrare mai menţionăm aici conectivitatea cu ,,AutoCAD WS” pentru vizualizarea, modificarea şi diseminarea fişierelor DWG, fie prin browser-ul de web fie printr-un dispozitiv mobil (gen iPhone şi iPad).
Facilităţi noi
Cea mai substanţială facilitate introdusă vizează tablourile regulate de entităţi: avem în primul rând relaţia de asociativitate stabilită între entităţile create şi distribuite regulat (relaţie utilă când proiectul suferă modificări, caz în care ea face ca obiectele să se reaşeze automat pentru a se conforma distribuţiei iniţiale), precum şi noua posibilitate de creare a unui tablou de entităţi distribuite automat de-a lungul unei căi deschise. Adăugăm aici opţiunea ,,3D Associative Array”, şi astfel cele trei tipuri de tablouri asociative (rectangular, polar, path) câştigă abilitatea de a distribui obiectele în spaţiul tridimensional. Optimizările comenzii ,,Array” se dovedesc extrem de benefice în proiectele mari (pentru situaţii de genul ferestrele unei clădiri, grinzile unui pod sau scaunele din tribunele de stadion).
AutoCAD-ul 2012 aduce şi ,,grip”-urile multifuncţionale cu/de care se pot apuca entităţile din desen pentru a le edita direct. Este o extindere a idei de ,,grip” de segment de polilinie introdusă în ,,AutoCAD 2011”, care acum acţionează şi asupra liniilor, arcelor, cotărilor, dar şi asupra feţelor, colţurilor şi muchiilor de obiecte 3D. Simpla ,,plimbare” a cursorului de mouse pe deasupra acestor grip-uri va revela comenzile şi opţiunile potrivite.
O altă noutate este comanda ,,Delete Duplicate Objects” cu care putem elimina din desen obiectele redundante, ceea ce poate fi benefic în cazul proiectelor mari, la care au participat mulţi proiectanţi. Tot la capitolul noutăţi remarcăm comanda ,,Blend”, cu care putem crea curbe (spline) de racordare între alte două elemente filare (cu opţiunea de tangenţă sau de continuitate lină).
Mai trecem în revistă câteva optimizări privind editarea: comanda Copy include opţiunea Array prin care se pot crea rapid tablouri liniare (neasociative); unealta ,,Copy Nested Objects” ne ajută să copiem entităţi din blocurile sau din desenele inserate ca referinţă la desenul curent; comenzile Fillet şi Chamfer arată utilizatorului un ,,preview” al operaţiei de îndată ce apropie cursorul de cel de-al doilea obiect; iar unealta Nudge ne permite să mutăm obiectele cu incremente infime.
Şi parametrizarea internă a entităţilor desenate şi respectiv de constrângere prin cotare (apărută odată cu ediţia AutoCAD 2010) beneficiază de o serie de optimizări în vederea definirii de relaţii persistente între obiecte.
La nivelul interfeţei, o primă noutate o aflăm în linia de comenzi: opţiunea ,,Auto-Complete” face AutoCAD-ul să completeze numele de comenzi posibile pe măsură ce utilizatorul adaugă litere la prompter (astfel nu mai suntem nevoiţi să memorăm denumirile complete ale comenzilor sau ale variabilelor de sistem). Iconul ,,UCS” permite de acum o manipulare directă, prin grip-urile multifuncţionale putându-se obţine mai facil mutarea originii sistemului de coordonate, alinierea acestuia cu obiecte din spaţiul de proiectare sau rotirea lui în jurul axelor X, Y sau Z.
Au apărut noi controale şi în compoziţia de tipărire (Layout): utilizatorul poate acum să modifice mai lejer setările viewporturilor, vederile sau stilurile de afişare.
AutoCAD-urile specializate
Probabil că în primavara acesta vor fi disponibile şi versiunile ,,2012” ale software-urile derivate din AutoCAD şi specializate pe diverse domenii, aducând diverse optimizări auxiliare: AutoCAD Architecture 2012 (pentru arhitectură şi construcţii); AutoCAD MEP 2012 (pentru componentele mecanice, electrice şi de instalaţii ale clădirilor); AutoCAD Electrical 2012 (pentru proiectarea schemelor electrice); AutoCAD Mechanical 2012; ş.a.m.d.
