AutoCAD 2022

Este de admirat consecvenţa cu care firma Autodesk lansează pe piaţă câte o versiune nouă de AutoCAD în fiecare primăvară. Deşi software-ul a ajuns la un nivel de maturitate şi de completitudine care nu prea mai îngăduie apariţia de noi facilităţi, iată că totuşi noua versiune de AutoCAD mai aduce câteva îmbunătăţiri, şi le vom parcurge în rândurile următoare.

Interfaţă şi utilităţi

La AutoCAD 2022 interfaţa grafică cu utili­zatorul are aceeaşi aparenţă ca la versiunea anterioară. De asemenea, formatul fişierelor DWG şi DXF a rămas neschimbat (deci nu avem probleme de migrare a proiectelor). Dar găsim şi câteva modificări, după cum urmează:

• Fişa ,,Start’’ – constituind fereastra cu care ne întâmpină AutoCAD-ul după pornire – a fost reproiectată, atât din perspectiva consistenţei lucrului cu software-ul, cât şi pentru o mai directă conexiune cu serviciile Autodesk adiacente. Din această fereastră iniţială vom putea imediat:
  • să continuăm lucrul la ultimul proiect/desen;
  • să începem un proiect nou (de la zero sau folosind un şablon predefinit, ori pornind de la un anume conţinut);
  • să ne informăm cu privire la o facilitate nouă;
  • să ne instruim pentru folosirea software-ului;
  • să ne informăm cu privire la modificările platformei sau cu privire la aspecte importante;
  • să ne angrenăm în comunitatea utilizatorilor AutoCAD, pentru a folosi experienţa altora sau pentru a contribui la rezolvarea de probleme;
  • să apelăm la sprijin/ajutor sau la suport tehnic din partea furnizorului.

 

• Dar cea mai spectaculoasă adiţie a noii ver­siuni este ,,Floating Drawing Tabs’’, adică faptul că putem trage în afara ferestrei AutoCAD fişa oricărei vederi din sesiunea curentă, iar astfel fişierul-desen devine fereastră separată şi liber-flotantă. (Facilitatea are o spectaculozitate chiar mai mare decât cea semnalată în numărul anterior de T&T la recenzia de SolidWorks, aceea că putem scoate cursorul de mouse în afara ferestrei). Dacă avem un ecran destul de mare (cu rezoluţie cel puţin Full-HD) ne apare evident avantajul posibilităţii de a face vizibile simultan mai multe fişiere-desen (nemainecesitând comutare între tab-uri).

Mai mult, dacă avem două monitoare la staţia PC, atunci apare şi avantajul de a pune direct fereastra flotantă în cel de-al doilea monitor. (Variabila de sistem SYSFLOATING controlează starea de andocare a ferestrelor sesiune).

• Şi încheiem capitolul cu o comandă utilitară: Count. Efectul ei este deopotrivă spectaculos şi util. Comanda numără precis toate instanţele de obiecte din desenul curent, şi asistă utilizatorul la inserarea în desen a unui tabel în care sunt contorizate sintetic respectivele entităţi. Caseta comenzii Count oferă un control vizual asupra rezultatelor, dar permite şi aplicarea unor criterii de grupare/separare a obiectelor.

În această casetă ne sunt semnalate şi eventu­alele probleme (suprapuneri, redenumiri, explodări, discrepanţe între criterii, etc), şi dacă punctăm cu mouse-ul pe simbolul de avertizare (triunghi galben) vom afla detalii despre acele probleme. De reţinut că printre criteriile de separare a entităţilor putem angrena şi atribute asociate blocurilor defi­nite de utilizator. (Apropo, lista raportată de Count poate cuprinde şi blocuri incluse în alte blocuri.)

Avem şi posibilitatea de a crea şi insera în desen un câmp de tip text, cu valoarea raportată de comanda Count, care se va actualiza ulterior dacă respectivul număr se modifică prin modificarea desenului.

Fiind o facilitate complexă, Count are în spate mai multe comenzi (COUNT, COUNTCLOSE, COUNTFIELD, COUNTLIST, COUNTLISTCLOSE, COUNTNAVNEXT, COUNTNAVPREV, COUNTTABLE) şi variabile de sistem noi (COUNTCHECK, COUNTCOLOR, COUNTERRORCOLOR, COUNTERRORNUM, COUNTNUMBER, COUNTPA-LETTESTATE, COUNTSERVICE).

Colaborare în vremuri moderne

• Facilitatea ,,Trace’’ îşi propune să rezolve o problemă tot mai spinoasă în contextul creşterii nivelului de colaborare la proiectele tehnice. Setul acesta de comenzi ne furnizează un spaţiu sigur pentru controlarea modificărilor pe care colabora­torii le fac asupra proiectului, indiferent că fişierul-desen diseminat este accesat prin versiunea PC de AutoCAD, sau prin versiunile web sau de pe dispozitive mobile (tablete, smartphone-uri). De fapt, aspectul îngrijorător – şi anume faptul că se poate altera desenul existent – este rezol­vat prin aceea că facilitatea Trace suprapune un ,,strat" virtual peste desen, pe care colaboratorii pot adăuga informaţiile corespunzătoare lor (schiţe de tip nor, schiţe de tip indicator, note, detalii tehnice, detalii administrative, indicaţii comerciale, întrebări, recomandări, etc) şi care vor fi ulterior procesate şi eventual integrate în proiect. Adnotările suprapuse desenului pot fi create şi vizualizate de oricare dintre colaboratori (inclusiv din versiunile desktop, web sau de pe dispozitive mobile).

Desigur, când unul dintre colaboratori des­chide un desen în sesiunea desktop de AutoCAD, acesta va fi notificat privind adnotările adăugate, şi le va putea accesa pe rând pentru a decide privind reacţia potrivită (actualizarea proiectului; adăugarea/trimiterea unui răspuns; trimiterea unei noi notificări către un terţ pentru rezolvare, etc).

Şi la facilitatea Trace avem un set de comenzi noi (TRACE, TRACEBACK, TRACEFRONT, TRACEPALETTECLOSE, TRACEPALETTEOPEN) şi de varia­bile de sistem (TRACECURRENT, TRACEDISPLAYMODE, TRACEFADECTL, TRACEMODE, TRACEOSNAP, TRACEPALETTESTATE, TRACEPAPERCTL).

• Cu ajutorul funcţiei ,,Share Current Drawing’’ putem transmite colaboratorilor un web-link către un fişier-desen, pentru a-l vizualiza sau chiar edita folosind aplicaţia AutoCAD web. Comanda Share (care se găseşte pe chiar prima linie a ferestrei AutoCAD) lucrează similar comenzii ETRANSMIT din versiunea desktop de AutoCAD.

Fişierul astfel diseminat include toate referinţele externe, imaginile şi fonturile asociate, toate fiind automat aduse în cloud-ul Autodesk. Fiecare astfel de web-link expiră după şapte zile. Utilizatorul poate alege între două nivele de permisiune: doar pentru vizua-lizare, şi respectiv pentru editare şi salvarea unei copii a desenului.

• Facilitatea ,,Push to Autodesk Docs’’ permite publicarea desenelor digitale în format PDF în cloud-ul Autodesk şi accesarea lor de către membrii echipelor care lucrează pe teren. În fişierele PDF se pot include şi organiza mai multe compoziţii de publicare/tipărire ale proiectelor respective.

Performanţă internă şi de afişare

Ca de fiecare dată, versiunea cea nouă de AutoCAD include, adesea neobservate, o serie de optimizări privind performanţa de procesare şi de afişare, exploatând fie algoritmi software, fie sporuri în capacitate ale microprocesoarelor sau ale adaptoarelor grafice. De exemplu, până şi operaţiuni precum publicarea de fundaluri sau detectarea limitelor pentru haşurare pot beneficia de microprocesoarele cu nuclee multiple. Notăm aici şi suportul pentru tehnologia grafică Microsoft DirectX 12 care este angajată acum la afişările 2D şi la stilurile vizuale 3D.

Însă în materie de vizualizare, probabil că facili­tatea ,,3D Graphics Technical Preview’’ este cea mai iscusită noutate din AutoCAD 2022. Este de fapt un sistem grafic 3D cross-platformă, creat recent pen­tru AutoCAD, şi care valorifică toată puterea GPU-urilor moderne și a CPU-urilor multi-core pentru a oferi o navigare lină în conţinutul desenelor foarte mari. În mod implicit, facilitatea este inhibată, iar activarea ei – când staţia de lucru PC conţine un subsistem grafic performant (compatibil Direct3D DirectX 12) – preia afişarea viewporturilor în modul Shaded (GSF).

De asemenea, apropo de creşterea performanţei, timpul de pornire al aplicaţiei (chiar şi în versiunea beta) este un pic mai bun decât al ediţiei de anul trecut.