Urmărind evoluția în timp a aplicațiilor software destinate proiectării tehnice generice (Computer Aided Design & Drafting) vom observa că s-a revelat destul de timpuriu necesitatea/oportunitatea unor soluții mai accesibile financiar. Dacă AutoCAD-ul apărea în 1982 – și el avea să devină și să rămână până astăzi referința din domeniu –, peste doar cinci ani se iveau TurboCAD-ul și DesignCAD, iar un deceniu mai târziu alianța OpenDWG deschidea calea viitoarei familii IntelliCAD. Ulterior deschiderea generică adusă de ubicuizarea internetului, corelată cu presiunea conceptului ,,open-source’’, avea să conducă inclusiv la apariția unor aplicații CADD gratuite, unele dintre ele fiind chiar semnificative (precum SketchUp, în 2006).
Evoluţie şi reformă
Lăsăm deoparte soluțiile MCAD apărute anterior pe stații grafice cu sistem de operare UNIX (precum CATIA în 1977 și Unigraphics în 1978), și notăm ca esențiale pentru segmentul CADD aplicațiile Autodesk AutoCAD (cu prima versiune în anul 1982) și Bentley MicroStation (lansat în 1985) destinate calculatoarelor de tip PC. Și cum acel deceniu consemna începutul unei democratizări a tehnologiei informatice, era deci firească și o diversificare a pieței CAD. Așa încât, apariția ulterioară a aplicațiilor TurboCAD-ul și DesignCAD (ambele aflate astăzi în portofoliul companiei IMSI) creionau un subsegment de piață tot mai prezent: ,,CAD entry-level’’. De altfel și cei doi producători dominanți (Autodesk și Bentley) aveau să creeze câte o linie de produse pentru această nișă: AutoCAD LT (din 1993) și respectiv PowerDraft (1994).
Dar poate că cea mai mare semnificație pentru sectorul ,,entry-level’’ a avut-o ceea ce a urmat pe linia IntelliCAD (software lansat de compania Visio în 1998 ca o clonă de AutoCAD), respectiv alianțele ITC (IntelliCAD Technology Consortium - 1999) și ODA (Open Design Alliance – 1998), prin care se constituia un acord larg de folosire liberă a formatelor de fișiere DWG și DGN (formatele desen native ale celor două platforme fanion, AutoCAD și MicroStation). Desigur, în acei ani relaxarea pieței CAD se datora influenței tot mai presante a conceptului ,,open-source’’ dinspre lumea Linux (care promova cvasi-gratuitatea soluțiilor software, în contextul răspândirii internetului).
Rezultatul acestei ,,revoluții" în piața CAD avea să fie diseminarea relaxată a licențelor IntelliCAD și apariția mai multor linii de produse CADD, precum: 4MCAD, ActCAD, ArCADia, BricsCAD, CADian Pro, CADopia, DraftSight, GstarCAD, IronCAD, MicroSurvey CAD, midas CAD, Primus-CAD, progeCAD, Right-CAD, StabiCad, Trimble EC-CAD, ZWCAD. (De menționat că unele dintre acestea includ facilități profilate pe specialități tehnice, sau chiar au fost destinate integral unor astfel de specialități – arhitectură, topografie/geodezie, mecanică.) Și subliniez aici aspectul cel mai important: mai toate software-urile emanate din trunchiul IntelliCAD au comenzile de lucru simi-lare cu cele din AutoCAD, și lucrează nativ cu fișierul desen de format DWG. La capitolul similitudini trebuie adăugat și AutoLISP-ul, ca limbaj de programare util pentru a construi mici aplicații rulând în mediul IntelliCAD/AutoCAD.
Însă piața CADD avea să înregistreze și alte soluții, pe lângă cele provenind din trunchiul ITC/ODA. De exemplu, în revista T&T nr. 4/2022 am prezentat software-ul ,,SketchUp’’ (Google/Trimble), iar în T&T nr. 3/2024 am recenzat ,,Rhinoceros’’ (Robert McNeel & Associates). De asemenea, vom observa că există (și probabil vor exista tot mai multe) situații în care soluțiile CAD (inclusiv cele mid-range sau high-end) rezidă total/parțial în ,,cloud’’ (ca servicii pe serverele internet ale furnizorilor) fiind deci încadrabile în categoria SaaS (și având costurile gestionabile ceva mai flexibil).
LibreCAD şi FreeCAD
Considerând ca referință mediul AutoCAD, sau oricare dintre instanțierile aferente trunchiul IntelliCAD, vă propun să parcurgem un pic aspectele celor două soluții CADD gratuite provenind de la www.freecadweb.org și respectiv de la librecad.org. Da, la prima vedere LibreCAD și FreeCAD se prezintă ca două aplicații software destul de potrivite pentru proiectarea tehnică (raportat la cost) și destul de conforme cu standardele actuale obișnuite inclusiv în domeniile profesionale (gen IMM).
Amândouă pun la dispoziție versiuni pentru sistemele de operare Windows, Linux și MacOS, și au interfețele adaptate în foarte multe limbi (inclusiv în limba română). Amândouă oferă oarece suport tehnic, precum și resurse documentare extensive.
Aplicațiile LibreCAD și FreeCAD includ funcțiile de bază pentru desenare și proiectare 2D și 3D, iar FreeCAD are în plus câteva facilități de configurare 3D și de generare a animațiilor. (Notăm eventual faptul că în FreeCAD entitățile 3D se realizează exclusiv prin modelare parametrică, spre deosebire de software-urile CAD mai evoluate care permit și modelarea directă, adică prin tragere/împingere imediată de muchii și fețe.)
FreeCAD are în plus câteva facilități de configurare 3D și de generare a animațiilor. (Notăm eventual faptul că în FreeCAD entitățile 3D se realizează exclusiv prin modelare parametrică, spre deosebire de software-urile CAD mai evoluate care permit și modelarea directă, adică prin tragere/împingere imediată de muchii și fețe.)
Tot de partea lui FreeCAD notăm și câteva facilități specifice aplicării în arhitectură/construcții (biblioteci de simboluri, modelare BIM, devize de materiale). FreeCAD oferă funcții de ,,project management’’, iar LibreCAD oferă facilitatea de lucru cu șabloane de proiectare. Amândouă permit dezvoltarea de mici aplicații (API). Amândouă lucrează consistent cu straturile și amândouă pun la dispoziție oarece funcții pentru cotare (dimensionare).
Pe de altă parte, amândouă au dificultăți în a lucra nativ cu DWG-uri sau cu desene referință-externă, însă – amintindu-ne prețul – realizăm că nu are rost să le comparăm cu soluțiile CADD comerciale.
De atlfel, nu vom intra prea mult în detalii (mai ales că oricând le putem descărca de pe internet pentru probe concrete), ci încercăm, spre final, să schițăm sumativ/sintetic situațiile în care aplicațiile software CAD gratuite ne pot fi utile:
- pentru autoinstruire, în sensul de inițiere în domeniul proiectării asistate de calculator;
- pentru situațiile domestice (non-profesionale) în care avem nevoie să schițăm un desen, un concept tridimensional cu mai multe entități relativ simple, sau să modelăm un obiect 3D (și luăm spre exemplu schița de amplasare a mobilierului în apartament/birou);
- pentru situații profesionale nesistematice în care (nedispunând de un software CAD consistent) avem totuși nevoie de un desen tehnic (2D), de un plan de amplasament 3D, sau avem de schițat conceptul pentru confecționarea unui prototip nepretențios;
- pentru situații profesionale sistematice în care este esențială minimizarea costurilor și în care se poate accepta lipsa unor facilități evoluate de proiectare și de administrare (iar activitatea se poate organiza astfel încât că compenseze aceste minusuri); ș.a.m.d.
