Am făcut 20 de ani. Anul trecut. Și nu am apucat să ne bucurăm de longevitate (pentru o companie mică, românească). Vremurile nu ne-au dat posibilitatea să sărbătorim. Amintesc acum: 20 de ani. I-am parcurs zi cu zi încercând să ne ducem la bun sfârșit misiunea în fiecare dintre ele.
Cum am început, cum am reușit să continuăm, cum am ajuns până aici?
Lumea era diferită în 1997, când ne-a venit ideea să facem o revistă adresată celor ce lucrează în industrie. În 1999 am făcut-o, dar online! Print era prea scump. Ne-am adaptat.
Paradoxal, pentru a ajunge la mai multă lume, în 2001 am investit, din propriile salarii de tineri ingineri, să o tipărim. Să ajungă la mai multă lume interesată. Ne-am adaptat iar. Internetul era limitat și informaţia din revistă nu ajungea la toţi cei care aveau nevoie, dar care aflau totuși de ea de la colegi, cunoștinţe și o solicitau.
Ce anima întreprinderea noastră? O singură nevoie.
Să facem o revistă care să răspundă nevoilor și preocupărilor celor din industrie, pe care le aveam și eu și colegii mei ingineri, legate de noile tehnologii. Preocupări legate de viitor. Viitorul meseriei noastre.
În acei ani, industria, în forma ei veche, se dezagrega, prinsă în frământările interne ale proprietarului: statul. Sau din ciocnirile cu interese exterioare.
Nevoia de noi tehnologii, soluţii moderne sub formă de echipamente sau software, începea să se simtă. Cei ce au avut sau aveau contact cu exteriorul știau că se poate produce și altfel. Mai eficient. Aveau informaţia și simţeau nevoia să o comunice și altora.
Mentalitatea novatoare se ciocnea de inerţii și asperităţi ideologice. Antreprenori, pionieri ai domeniului, aduceau atunci echipamentele brandurilor internaţionale pe piaţa din România, unde multe erau necunoscute. Know-how-ul evoluţiei însoţea echipamentele vândute de ei. Cei ce le aduceau erau ingineri cu experienţă, specialiști, cu abilităţi de traineri, dar și comerciale - de vânzători. Sau aveau relaţii.
În partea cealaltă erau alţi specialiști, chiar foști colegi ai primilor, care asimilau tehnologia. Aveau pregătire fundamentală temeinică, aveau experienţă.
Lucrurile s-au schimbat. Au evoluat. Vă întreb, cum se face acum transferul de cunoștinţe? Nevoia există în continuare. Informaţia este peste tot. Cât folosește? Cine o asimilează? Cum? Care sunt sursele pe care te poţi baza? Care sunt sursele receptate cu adevărat? Cine ajută pe cine?
Acum, într-o nouă eră (SF pentru 1997), nevoia care a generat revista T&T acum 20 de ani, este încă valabilă. Doar forma în care se concretizează răspunsul este diferită. Investiţiile noastre sunt continue. Și rezultatele. Cifrele arată că T&T este cea mai importantă sursă de informare pentru cei din industrie. Acum, internetul având altă acoperire și altă funcţie în răspândirea informaţiei și cunoștinţelor, celor ce citesc doar revista tiparită li se adaugă și cei peste 171.000 de utilizatori unici ai site-ului ttonline.ro, transformat într-un ecosistem digital al industriei. Adaptat prezentului și viitorului.
Noi ne urmărim misiunea iniţială. Cu tenacitate. Urmărind permanent să acoperim cât mai mult din nevoia de evoluţie, și de actualizare a cunoștinţelor, a tuturor celor din industrie. Răspândirea revistei, calitatea distribuţiei ei și în paralel penetrarea online au fost o preocupare permanentă. 20 de ani. Doar așa am generat oportunităţi și am ajuns aici. Nu am coborât standardul niciodată. Indiferent de obstacole. Pentru că înţelegem că nevoia de a cunoaște viitorul este pretutindeni și este continuă.
Și, privind spre viitor, vor mai urma transformări care să ţină pasul cu nevoile reale ale celor din industria românească.
Mulţumim companiilor și colaboratorilor care ne-au fost alături în toţi acești ani! În acești 20 de ani am construit branduri pe piaţa românească. S-au dezvoltat companii, s-au creat locuri de muncă. Longevitatea noastră este o reușită colectivă pentru care suntem recunoscători. Am evoluat împreună 20 de ani. Vom continua împreună. Viitorul este al celor ce îndrăznesc, iar unitatea ne face mai puternici. Întotdeauna.
