Noi reglementări şi perspective pentru industria auto (I)

Unul dintre semnele de întrebare care apar în societate în general, în timpul tranziției la mașinile electrice, este cât va dura acest proces de tranziție. Întrebarea care se pune imediat este cu ce fel de situație se vor confrunta cei care folosesc vehicule diesel sau pe benzină după ce vânzările de vehicule electrice vor deveni obligatorii în 2030 sau 2035, în funcție de țară? Aș putea să răspund subiectiv la aceste întrebări - mai exact, ca profesionist auto aș putea spune în ce direcție se îndreaptă perspectivele. Sau aș putea creiona o perspectivă în industrie, interpretând informațiile pe care le avem la îndemână în ce privește dezvoltarea tehnologică. În loc să interpretez astfel, prefer totuși ca în acest articol să arăt care vor fi reglementările legale în viitorul apropiat și îndepărtat și, în cele din urmă, să fac lumină asupra modului în care acestea ne modelează calea în tranziția către lumea mașinilor electrice.

1. Introducere 

După cum se știe, punctul comun al tuturor oamenilor de știință în legătură cu schimbările cli­matice este că emisiile de gaze de carbon joacă un rol primordial în efectul de seră din atmosferă. Știm că emisiile de gaze de carbon sunt influențate în mod direct de industria automobilelor prin interme­diul motoarelor cu ardere internă. Oricum, emisiile de carbon implicate în întregul proces de realizare a unui produs auto, de la materia primă la produsul final, influențează în mod direct reglementările ges­tionate de Comisia Europeană. Noile obligații legale dar și cele viitoare, pe care le vom prezenta mai jos, abordează nu numai emisiile de carbon, ci și multe aspecte, cum ar fi toate procesele din industria auto și cele în legătură cu bateriile aferente, materialele, software-ul și reciclarea. 

2. Reglementări privind emisiile de carbon 

Diverse legi au fost puse în aplicare în multe țări pentru a reglementa emisiile de carbon. În acest moment, există 16 piețe cu reglementări privind emisi­ile de carbon care sunt deja în vigoare. Printre acestea, China, Statele Unite și piețele Uniunii Europene ar tre­bui evidențiate în mod special. Aceste 3 piețe acoperă aproape 75% din totalul vânzărilor de automobile. Deciziile luate de aceste state, care reprezintă trei sferturi din piața totală, au în mod natural un impact semnificativ asupra întregii piețe auto mondiale. Deși nivelurile de așteptare ale acestor 16 piețe diferă între ele, se vede clar că toate se îndreaptă către obiectivul zero emisii. Dintre acestea, Uniunea Europeană are cele mai mari așteptări și intenționează să permită vânzarea de vehicule cu emisii complet zero în 2035. Când spunem vehicule cu emisii zero, este clar că vehiculele electrice sunt menționate în mai multe pla-nuri. Cu toate acestea, conform metodelor de calcul ale Uniunii Europene, în domeniul de aplicare zero emi­sii sunt incluși și combustibilii regenerabili alimentați cu hidrogen sau de origine non-biologică (RFNBO) [1]. Astfel, o piață formată din vehicule electrice, alimentate cu RFNBO sau alimentate cu hidrogen este exprimată, de fapt, în planurile Uniunii Europene începând cu 2035. Există două borne suplimentare stabilite de Comisie pentru obiectivul din 2035. Prima, emisiile de dioxid de carbon ale autoturismelor vândute în 2030 sunt planificate să fie cu 55% mai mici decât cele vândute în 2021. A doua, Comisia va evalua situația în 2026 și va reanaliza dacă obiectivul de 100% zero emisii în 2035 este realist.

Este clar că vehiculele electrice și pe bază de hidrogen vor îndeplini obiectivul de emisii zero de gaze de eșapament. Cu toate acestea, există opinii diferite despre RFNBO. Modul în care sunt obținuți combustibilii RFNBO, procesele prin care sunt produși și costurile acestora vor fi subiecte importante de studiu în viitor. 

3. Bateriile şi amprenta de carbon 

Știm că cea mai critică și importantă parte a vehiculelor electrice este bateria. Există multe reglementări privind standardele bateriilor și cerințele pe care acestea trebuie să le respecte. Directiva importantă a Uniunii Europene care va afecta perioada următoare a fost publicată în iulie 2023 cu numărul UE 2023/1542. [2] 

Directiva în cauză stabilește o foaie de par­curs care va dura până în 2036, și conține o serie de instrucțiuni. Au fost mai multe motive pentru care a apărut necesitatea acestei foi de parcurs. În primul rând, poate fi exprimată nevoia de timp pentru a calcula unele atribute și pentru a determina limitările legate de acestea. De exemplu, metoda de calcul pentru determinarea amprentei de carbon a bateriei încă nu a fost convenită în mod clar. Pentru acest calcul, Uniunea Europeană trebuie să colecteze unele informații și, după evaluarea aces­tora, să decidă împreună cu experții asupra unei metode standard de calcul. Al doilea motiv este că producătorii de automobile au nevoie, de asemenea, de timp pentru a dezvolta produse și procese. Un exemplu care poate fi dat aici este optimizarea proceselor legate de reciclare și crearea de planuri pentru realizarea investițiilor necesare.

• FIGURA 1. Modificări așteptate pen­tru bateriile EV în normele Uniunii Europene.

Directiva UE 2023/1542 prevede că unele reglementări sunt obligatorii începând cu 2024. Începând cu februarie 2024, este obligatoriu ca bateriile să poarte marcajul CE și să aibă un cod QR, iar materialele care alcătuiesc bateria trebuie să fie în conformitate cu reglementările actuale. În a doua etapă, accesul la datele sistemului de gestionare a bateriilor va fi solicitat începând cu luna august 2024. În acest fel, experții comunității vor avea oca­zia să detecteze și să controleze aplicațiile realizate pe software. 

Începând cu 2025, Comisia Europeană se va concentra asupra amprentei totale de carbon a bateriilor și a vehiculelor electrice. În 2025, regula­mentul pare să impună producătorului să declare totală de carbon împreună cu metoda de calcul. Pe baza acestor declarații, se planifică crearea și publicarea unei clasificări a amprentei de carbon, pentru 2026. În 2028, vor fi impuse restricții asupra clasificărilor determinate anterior, iar respectarea acestora va fi obligatorie. Desigur, responsabilitățile menționate mai sus vor veni cu siguranță cu sancțiuni. Putem considera că cea mai importantă dintre aceste sancțiuni va fi cea care va restricționa oportunitatea de a oferi vehicule pe piață. 

Una dintre așteptările importante ale Comisiei Europene în ceea ce privește bateriile este ca, începând cu 2027, fiecare baterie să aibă un „pașaport” care să îi exprime identitatea. Aceasta este de fapt o dezvoltare cerută și așteptată de producătorii de automobile. Deținerea unui pașaport pentru fiecare baterie este considerată o opor­tunitate care va permite urmărirea electronică, permițând astfel împărțirea responsabilităților între producătorul de automobile, producătorul bateriei, utilizatorul secundar și reciclator în timpul pro­cesului post-utilizare și reciclare a automobilului. Directiva face reciclarea bateriilor obligatorie în 2027 și impune declararea cantităților reciclate de către producători în 2028. Conform planului Comisiei, ca urmare a studiilor care urmează să fie efectuate în perioada 2028-2031, rata de reciclare a cobaltului, nichelului și cuprului din baterii va fi solicitată să ajungă la 95%, și la 80% pentru litiu, începând cu 2031. 

4. Descrierea paşaportului bateriei [3] 

Unul dintre avantajele importante pe care le avem atunci când trecem de la motoarele cu ardere internă la mașinile electrice este că problema soft­ware-ului a ajuns în prim-plan. Deși această tranziție face ca automobilul să pară că s-a mutat din dome­niul mecanic în domeniul electronic, este necesar să vedem că electronica oferă de fapt software care detectează date în timp real despre mecanică, le procesează și le direcționează către rezultate pozi­tive. Cererea de vehicule electrice, care a crescut mai ales după pandemie, a făcut ca producătorii de automobile să fie examinați în detaliu în cadrul definițiilor și responsabilităților legate de baterii. O concluzie a acestor studii a fost că identitatea fiecărei baterii ar trebui să fie detectabilă în detaliu. În timp ce negocierile sunt în curs de desfășurare în cadrul Comisiei Europene, pașaportul bateriei este planificat să conțină o înregistrare digitală a informațiilor despre întregul ciclu de viață al ba-teriei, de la producție la reciclare, inclusiv impactul asupra mediului, durata de viață preconizată și dura­bilitatea bateriei. În acest moment, dezbaterea, dacă pașaportul ar trebui să includă cele de mai jos, pare să se intensifice [4]: 

• Compoziția chimică a bateriei 
• Impactul potențial asupra mediului, inclusiv procesele prin care se obțin materiile prime 
• Cantitatea de emisii de CO2 atinsă pe parcursul întregului ciclu de viață al mașinii 
• Capacitatea și durabilitatea preconizate 
• Rezultatele testării indicatorilor-cheie
• Instrucțiuni pentru exploatarea, transportul și depozitarea în condiții de siguranță 
• Dacă și cum poate fi reciclată bateria, inclusiv eliminarea sigură și ecologică. 

Pașaportul este un produs al acestei directive, cu scopul de a face bateriile mai durabile. 

5. Bateriile şi durata lor de viaţă 

Știm că una dintre trăsăturile distinctive ale bateriilor pentru mașini electrice este sustenabili­tatea și durata lor de viață. Datorită naturii utilizării produsului auto, durata de viață a bateriei este mai mică decât a altor produse care utilizează baterii litiu-ion, deoarece bateria alternează între sarcină mare și sarcină redusă. În acest moment, parla­mentarii UE fac reglementări pentru a îmbunătăți durata de viață a bateriei. Putem spune că nu numai Uniunea Europeană, ci și California, cel mai mare stat economic din Statelor Unite, și Republica Populară Chineză au pus reglementările în acest sens pe agenda lor. 

Conform cerințelor de reglementare rezumate în figura 2, care variază în funcție de regiune, începând cu 2026, producătorii din Europa și California vor fi obligați să ofere o garanție de 70% a capacității bateriei pentru bateriile pe care le instalează pe vehicule, timp de până la 8 ani sau 160.000 de kilo­metri. Aceste reglementări introduc pentru prima dată o obligație legală privind performanța bateriilor.

• FIGURA 2. Viziunea actuală a legiuito­rilor în raport cu speranța de viață a bateriilor de automobile.

În aceeași perioadă, este de așteptat ca Organizația Națiunilor Unite să introducă metoda de calcul al capacității bateriilor cu un nou standard pe care l-a dezvoltat. Nu numai Organizația Națiunilor Unite sau Comisia Europeană, ci și multe țări își continuă propriile studii. Republica Populară Chineză intenționează să introducă reglementări pri­vind conținutul de carbon al vehiculelor și bateriilor începând cu 2028. În 2027, California reduce limitele la 75%. Mergând chiar mai departe, statul California solicită o capacitate de 80% până în 2030, până în al zecelea an de utilizare a bateriei, sau până la 240.000 de kilometri. 

După cum se poate observa, nu numai ampren­ta de carbon a bateriilor, ci și performanța aces­tora sunt reglementate de legiuitor. În numărul viitor (https://ttonline.ro/articole/noi-reglementari-si-perspective-pentru-viitorul-automobilelor-ii) vom prezenta abordarea Comisiei Europene față de alte surse de poluare, despre directivele legate de mașinile fără șofer și de securitatea cibernetică a vehiculelor.