Ultima ediţie a software-ului MCAD mid-range de la Dassault Systèmes, anunţată public în toamna 2020, aduce o serie de noutăţi: optimizări aplicate unor aspecte practice, extinderi de funcţii, îmbogăţirea facilităţilor de proiectare şi de colaborare. Vă propun să le trecem în revistă pe cele mai importante dintre ele.
Interfaţa cu utilizatorul
Înainte de a intra în chestiunile profunde (referitoare la îmbunătăţirile aduse proiectării propriu-zise) vă propun să notăm câteva optimizări privind interacţiunea utilizatorului cu software-ul SolidWorks 2021, deşi – raportat la nivelul de evoluţie pe care interfaţa grafică l-a cunoscut în ultimii ani (în special privind intuitivitatea şi adaptabilitatea) – cu greu se mai poate găsi ceva de adăugat. (Ne amintim că adoptarea acelui shortcut-menu destinat să ne furnizeze comenzi esenţiale în imediata apropiere a cursorului de mouse a însemnat, prin sporul de focalizare, o revoluţie în maniera de lucru.)
Notăm totuşi: o funcţie utilă de căutare în interiorul casetei de dialog Customize, care facilitează personalizarea interfeţei prin adaptarea barelor de instrumente; un manager de comenzi retractil, care se pliază pentru a oferi mai mult spaţiu de lucru (ascunzând meniul-ribbon); un Quick Access Toolbar în managerul de comenzi; n dimensionări semitransparente, care îngăduie selectarea entită-ţilor la crearea de cotări; n opţiunea de a avea numele traduse în limba locală pentru entităţile de modelare din arborele FeatureManager.
Însă probabil că cea mai spectaculoasă adiţie este unealta ,,picker’’ (pipeta colectoare) care poate acum împrumuta culori şi din aplicaţii rulând în afara sesiunii SolidWorks (spectaculosul constând nu doar în rapiditatea obţinerii nuanţei vizate, cât mai ales în faptul că vedem cursorul de mouse ieşind în afara ferestrei SolidWorks). Şi, apropo de culori, avem posibilităţi mai generoase de a asocia culori entităţilor din proiect (prin System Options > Colors > Color scheme settings).
Desen tehnic digital
Vom observa în primul rând creşterea perfor-manţelor la manevrarea desenului tehnic în ,,Detailing Mode’’, modulul destinat să faciliteze documentarea proiectelor de ansambluri, adăugat SolidWorks-ului anul trecut. (Reamintim că, deşi generat pe baza modelului 3D proiectat, desenul adus în ,,Detailing Mode’’ este decuplat de modelul piesei/ansamblului.) Optimizările de aici vizează inclusiv adnotările specifice găurilor (toleranţele), editarea cotărilor, editarea adnotărilor/notelor textuale, editarea bulinelor cu identificatorii corespunzând articolelor din tabelul de componenţă, precum şi adăugarea vederilor particulare (detaliu, ruptură şi decupaj).
Deşi pare un pic ciudat, voi menţiona la capitolul ,,desen tehnic’’ şi modulul SolidWorks MBD. (Cititorii mai consecvenţi ştiu că am făcut deseori propagandă paradigmei Model-based Definition.) Acesta poate publica tabelele de îndoire a pieselor din tablă ca fişiere 3D-PDF, dar poate beneficia şi de avantajul afişării îmbunătăţite din 3D-PDF (format despre care scriam în T&T 1/2016). De asemenea, cotările de tip constrângeri dimensionale sau de localizare sunt definite ca ţinte corecte semantic.
Flexibilitate la proiectarea de piese
Ştim deja cât de robuste sunt abilităţile de creare şi editare a pieselor din SolidWorks. Însă aflăm de câteva mici optimizări şi la acest capitol (Parts).
De exemplu, comanda ,,Redo’’ (care anulează acţiunea comenzii Undo) se poatea aplica de acum la peste 60 de comenzi de modelare a pieselor. De partea ,,sheet metal’’ (piese din tablă), notăm abilitatea de a crea manşete (flanșe) pe muchii tangente non-planare (adică înclusiv pe îndoituri), precum şi posibilitatea de a aplatiza corect flanşe complexe (inclusiv acelea care, tehnologic, se obţin prin deformarea materialului).
De menţionat este şi posibilitatea de a adăuga ecuaţii în seturile de proprietăţi-client sau în devizele tabelare (Cut-List Properties), ecuaţii ce pot combina, după necesităţi, operatori algebrici, funcţii matematice şi variabile existente în proiect (precum greutatea specifică, densităţi de materiale, cantităţi, preţuri unitare, etc). Tot la secţiunea ,,piese 3D’’ se înscrie şi posibilitatea de a transfera către piesele inserate prin derivare (precum oglindirea) materialele asociate pieselor originare.
Încheiem secţiunea ,,Parts’’ la capitolul Weldments, unde aflăm despre o opţiune nouă în SolidWorks 2021, prin care se adaptează optim tăierea capetelor cu profile diferite care urmează să fie îmbinate prin sudură. (Acest ,,Flush Trim for Miter Joints’’ ştie să adapteze unghiul de tăiere pentru a compensa diferenţele profilelor care se îmbină - a se vedea imaginea alăturată.)
Îmbunătăţiri în modelarea ansamblurilor
Avem şi câteva funcţii noi referitoare la relaţiile de vecinătate ale pieselor care alcătuiesc ansamblul. De exemplu, se poate inactiva opţiunea ,,Change mate alignments on edit’’ prin care utilizatorul este avertizat că modificarea relaţiilor de conectare poate conduce la erori de aliniere. Astfel comanda Flip Mate Alignment poate impune imediat răsucirea piesei pentru aliniere la suprafaţa vizată din ansamblu. La fel este simplificat fluxul şi pentru opţiunile Slot Mate (restrângerea gradului de libertate la canalul/fanta existent(ă) în piesa vecină) şi Rotation Lock (impunerea gradului de mișcare prin rotaţie).
În SolidWorks 2021 apare opţiunea de sincronizare a configuraţiilor pentru toate instanţele unei componente generate prin operaţiunea de multiplicare regulată (pattern). În acest fel opţiunea protejează şi la eventualele modificări accidentale asupra configuraţiilor de componente iniţiate din meniul drop-down.
Tot la capitolul proiectării de ansambluri notăm şi noua abilitate a uneltei ,,Interference detection’’ de a salva raportul analizei în format foaie-de-calcul-tabelar (Microsoft Excel), iar într-o coloană a tabelului generat apar chiar imaginile locului în care se produc interferenţele/coliziunile (opţiunea Thumbnails din dialogul de salvare a fişierului Excel). Posibilitatea de a captura câte un ,,screenshot’’ grafic al fiecărei interferenţe ajută foarte mult colaborările la proiect, facilitând revizuirea proiectului pentru a decide rapid dacă sunt interferenţe intenţionate (datorate condiţiilor de asamblare) sau din cele care impun modificarea proiectului (forme, dimensiuni, grade de libertate).
În cazul ansamblurilor mari, lucrul cu componente de proiect în formatul Lightweight ne avantajează prin accesarea mai rapidă a informaţiilor privind componenta vizată la un moment dat (subansamblu sau piesă). Expandarea unei componente din arborele de gestionare a entităţilor de modelare (Feature Manager Tree) determină încărcarea dinamică a entităţii respective (complet detaliate), şi se evită astfel încărcarea întregului ansamblu.
Şi facilitatea de reprezentare simplificată a ansamblului, numită Silhouette Defeature şi apărută în SolidWorks 2019, cunoaşte optimizări: apare posibilitatea de a salva o reprezentare simplificată ca o configuraţie în chiar ansamblul în care ea a fost creată (ceea ce elimină necesitatea de a gestiona şi fişierul care ar conţine modelul simplificat); avem o comutare simplificată între versiunile completă şi cea simplificată. Gestionarea reprezentărilor simplificate ale ansamblurilor ajută atât prin fluidizarea vizuală a proiectelor complexe cât şi prin câştigul substanţial de performanţă (în manevrarea modelului 3D) în situaţiile când nu sunt necesare toate detaliile componentelor individuale.
Funcţia de distribuire uniformă a componentelor de-a lungul unei curbe (pattern filar) poate folosi de acum lungimea curbei, și nu lungimea coardei.
Îmbunătăţiri în aplicaţii verticale
Atunci când dezvoltarea unui produs presupune mai mult decât simpla modelare 3D, SolidWorks Simulation 2021 oferă câteva facilităţi de simulare la solicitări (asemănătoare în esenţă funcţiilor de analiză structurală din aplicaţiile CAE şi FEA). În privinţa analizelor ce folosesc discretizarea cu noduri (mesh) a modelului 3D, ediţia 2021 aduce un plus de accesibilitate, de precizie şi de flexibilitate. Iată noutăţile: detectarea şi stabilizarea locaşelor de contact/articulare (de genul lagărelor); diagnosticarea reţelei de aproximare 3D poate identifica, izola și remedia elementele/locaţiile problematice din model; o generare mai rapidă și mai robustă a reţelei mesh datorită îmbunătăţirii preciziei la îmbinările de entităţi/suprafeţe; convergenţă îmbunătăţită prin stabilizarea contactelor; ş.a.
SOLIDWORKS Flow Simulation 2021 extinde tipurile de probleme CFD (dinamica fluidelor) rezolvabile și îmbunătăţeşte procesarea analizelor. De exemplu, ,,Rotating Region’’ – unealta folosită pentru a simula deplasarea fluidelor prin piesele rotative ale ansamblurilor proiectate – poate fi acum combinată cu facilitatea Free Surface, ceea ce permite o analiză mixtă prin care se obţin mai multe informaţii despre performanţa produsului proiectat (ventilator, pompă, turbină, blender). Avem aici şi posibilitatea unor mici analize termice.
În privinţa cablării electrice, funcţia Routes Harness poate de acum să folosească ambele entităţi filare, Splines şi Lines, pentru a crea tra-seele de rutare în cadrul modelului 3D. Adăugarea curbelor spline la setul de linii şi arce de cerc ridică versatilitatea rutării cablurilor electrice, fiind bine-venită în proiectele cu geometrie complexă (precum automobile şi motociclete). O altă optimizare găsim în tratarea cablurilor multiple care pleacă de la un conector unic şi merg către componente diferite ale sistemului electric: de acum rutarea acestor cabluri distincte nu se mai face obligatoriu ca un singur ansamblu, ci se poate recurge la opţiunea ,,Separate 3D route assembly’’ (din caseta Cable Properties). Şi încheiem secţiunea despre SolidWorks Electrical cu câteva noutăţi punctale:cabluri multiple pot fi trecute şi aranjate printr-o aceeaşi clemă de prindere; cablurile se pot reuni folosind o piesă de prindere, dar se pot prinde şi fără clemă; suport pentru terminale în biblioteca de conectori, contacte și accesorii.
Ecosistem Design-to-Manufacturing prin Cloud
Înainte de orice trebuie spus că, din perspectiva semanticii, sintagma Design-to-Manufacturing folosită în cultura DS/SolidWorks este mult mai corectă decât ambiţiosul acronim PLM (product life-cycle management) care a reformat paradigma MCAD din ultimul deceniu. Şi revenind la SolidWorks 2021, vom nota câteva noi funcţionalităţi prin care acesta sprijină fluxul de lucru design-to-manufacturing:
- Derived Formats Converter îngăduie crea-rea de produse informaţionale derivate (pentru o audienţă mai largă) și furnizează o geometrie exactă a modelului proiectat, pentru utilizare în aplicaţiile din aval (proiectare tehnologică, simulare și fabricaţie).
- Suport pentru foi multiple (desene tehnice sau definiţii bazate pe modele 3D, gen MBD/DPD) și pentru adnotări suplimentare pe desene (markups), dar şi calitate îmbunătăţită a desenelor şi a reprezentărilor MBD.
- Managing Open Modes aduce în SolidWorks opţiuni similare celor originare când se deschid modele din alte medii ale platformei 3DEXPERIENCE.
- Abilitatea de a controla configuraţiile de an-sambluri la salvarea în platforma 3DEXPERIENCE.
La final, despre viteza de lucru
Producătorii spun că au alocat 58% din resursele de dezvoltare a lui SolidWorks 2021 pentru a îmbunătăţi performanţa şi calitatea software-ului, aspect care de cele mai multe ori se traduce prin creşterea vitezei de lucru/răspuns. Spuneam mai devreme despre optimizările de performanţă în crearea desenului tehnic din Detailing Mode. Dar avem şi fluidizările de la afişare: selectarea, panning-ul şi zoom-ul în 2D sunt acum mai rapide. La fel şi rotirea/orbitarea modelului 3D. Apropo de afişare notăm şi folosirea potenţialului GPU pentru redarea modelelor de ansambluri, prin recenta tehnologie Enhanced Graphics Performance (pe care o putem angaja din caseta de dialog System Options), fapt remarcabil imediat la redarea muchiilor siluetă, şi care exploatează la maxim tehnica ,,occlusion culling’’ (identificarea şi omiterea din randare a obiectelor care nu sunt vizibile din punctul de vedere al camerei virtuale, fiind ascunse de alte obiecte). Adăugăm aici un spor de viteză şi la operaţiile cu fişiere (evident la lucrul cu ansambluri), la comutarea configuraţiilor de afişare, plus adaosul asigurat de modul Lightweight aplicat ansamblurilor foarte complexe. De asemenea, detectarea şi raportarea referinţelor circulare contribuie la performanţa lucrului, ca şi rapiditatea cu care se pot adăuga fişiere în depozitul SolidWorks PDM.
