Societatea noastră a dat cu capul de pragul de sus. Şi ne resimţim toţi. Lovitura este dureroasă. Se caută şi vinovaţi şi, mai mult decât atât, se caută perspective, instrumente şi soluţii. Dar capacitatea de a sesiza oportunităţi ne este pusă la grea încercare acum. Un zid de informaţii negative ne obturează perspectiva macro şi vizibilitatea asupra viitorului. Cu ce „instrumente” lucrăm ca să depăşim acest obstacol? În business cele mai multe sunt vechi. Planificare pe termen lung, cifre concrete, obiective clare. Mai putem oare lucra cu astfel de vectori? Totuşi, putem străpunge cu ceva cortina aceasta de ceaţă groasă? Momentan doar înaintăm cu viteză mică şi folosim faza scurtă.
Valorificarea mai bună a noilor tehnologii pe care deja le avem este un pas pe care îl putem face. Sunt tehnologii care ne pot ajuta să câştigăm stabilitate acum şi în perioada următoare, neinfluenţate prea mult de context. Dacă nu le ştim, trebuie să facem efortul să le aflăm şi apoi să le cunoaştem foarte bine, speculându-le atuurile.
Altă mutare este accentul pe menţinerea echilibrului, în locul progresului năuc. Să facem în continuare toate lucrurile bune pe care le făceam până acum. Să nu întrerupem fluxul benefic care ne ţine în mişcare. Şi echilibrul începe cu cel emoţional. Şi poate fi menţinut. Când în exterior sunt turbulenţe, perspectivele pozitive trebuie să vină din interior, nelăsându-le pe cele negative, din exterior, să pătrundă şi să producă efecte. Este un efort benefic.
Iar acest efort trebuie să se bazeze pe ceva primit anterior sau, acum, din exterior: educaţia. Să continuăm, deci, să învăţăm. Este cea mai sigură investiţie în echilibrul sau prosperitatea viitorului nostru. Cu ea nu dăm greş.
În vremuri de incertitudine, ca să nu ajungem să trăim practic continuu stresaţi, cum mănâncă o vrăbiuţă: ia o boabă şi priveşte agitată în jur, să nu apară vreun pericol (şi asta la fiecare boabă, continuu, ca mod de viaţă, integrat în matricea ei interioară), trebuie să poţi să faci gesturile de protecţie, care devin prioritare acum, în mod organizat, sistematic şi distribuit. Împreună cu alţii, pentru a nu ajunge să te afecteze emoţional. Şi astfel, un alt instrument foarte util este networkingul. Întâlnirile faţă în faţă rămân un element cheie şi pentru informarea la prima mână şi evitarea manipulării care te-ar putea deraia de la binele tău.
Deoarece, cu datele de pornire pe care le avem acum, imaginaţia ne-ar putea pune probleme mai mari decât cele reale. Iar praguri sunt şi jos. Şi nu am dori să se schimbe perspectiva într-atât încât să ne lovim cu capul de ele.
